Varto Forever

Când un tânăr de 27 de ani a murit într-un accident de maşină, prietenii i-au făcut o pagină memorială pe Facebook.

De câteva luni, Marilena Vartolomei şi-a pus la punct un ritual înainte de culcare. Face un duş, îşi toarnă laptele cald în cana ei preferată, roşie, îşi ia pastilele­ –­­ un calmant şi un somnifer –, porneşte calculatorul moştenit de la fiul cel mic, Mihai, şi deschide pagina de Facebook creată în amintirea lui. Mihai Eugen Vartolomei a murit la 27 de ani, pe 21 aprilie 20­10, într-un accident de maşină. Varto Forever, pagina lui memorială, s-a născut în aceeaşi zi şi până acum a adunat aproape 300 de prieteni, zeci de mesaje, cinci înregistrări video şi peste 180 de fotografii cu Mihai, zis Varto. Sau iubi, Varter, Walter, Worter, Artol, Mitzi, Mishi, Mishu, Muiuc, Varto-gafă. De când a murit, prietenii şi familia au postat aproape zilnic poze, comentarii, vorbe de rămas-bun, mesaje de dragoste, înjurături, emoticoane şi dedicaţii muzicale.

Varto Forever (VF) e un memorial la care tanti Mari, cum îi spun Marilenei prietenii lui Mihai, se întoarce în fiecare seară pentru că îi aduce aminte de fiul ei şi de cât de mult a fost iubit. N-o deranjează că e o drăcie modernă; virtualul nu-i pare o modalitate mai puţin personală de a-şi plânge copilul. Iar faptul că pe pagină continuă să se strângă amintiri despre Varto o ajută să meargă mai departe.

*

Tanti Mari, Varto Mary în profilul de pe Facebook (în poză e alături de Mihai), este o femeie mărunţică şi elegantă, care la cei 50 ani îşi poartă cu graţie sarafanul negru, combinat cu o cămaşă albă din voal, cu volane, la care a asortat o manichiură french impecabilă. Singurele accesorii sunt cerceii dubli de aur şi ochelarii de soare negri. Îşi ţine la îndemână pachetul de Vogue menthol subţiri şi bricheta roşie, pentru că în timp ce vorbeşte îşi aprinde ţigară după ţigară, pe care apoi o zdrobeşte nervos în scrumieră. Are o voce caldă, puțin mai gravă din cauza fumatului, şi o privire pătrunzătoare, de om trecut prin multe. Ştie că nu îşi arată vârsta şi admite cochet că asta se datorează „genelor familiei”, dar şi vieţii sportive şi echilibrate (în tinereţe a făcut gimnastică ritmică şi înot de performanţă).

A terminat Facultatea Tehnică la Cluj şi şi-a luat primul master în ’93, în Ecologie Tehnică. De atunci lucrează la secretariatul prorectoratului aceleiaşi facultăţi. Băieţii ei sunt apropiaţi ca vârstă, Mihai urmându-l pe Bogdan la doar un an, în iulie ’82. S-a despărţit de tatăl lor când erau mici, dar băieţii au crescut într-o familie extinsă şi unită, alături de bunici, prietenii mamei şi gaşca de copii din cartier. Crescând, Mihai a rămas la Cluj cu mama şi bunicii şi a terminat Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, iar Bogdan a plecat cu o viză de student în State, unde trăieşte de şapte ani fără să-şi fi văzut familia.

Mihai a moştenit pasiunea pentru sport a mamei şi a început să joace fotbal de când a învăţat să umble. Copiii de la bloc veneau să-l ceară afară pentru că n-aveau portar şi, încă de pe atunci, el era singurul căruia îi plăcea postul. N-a durat mult până un vecin, fost portar şi pe atunci antrenor la „U” Cluj Juniori, l-a remarcat şi l-a adus la club. După o vreme a trecut la profesionişti şi cel mai recent a apărat în divizia B, la Minerul Lupeni. Din fotbal i s-a tras şi porecla de Varto-gafă. La şuturi de la 45 de metri, coechipierii făceau zid în faţa porţii, iar echipa adversă se amuza strigând: „Dă-o la portar, că o bagă el în poartă”.

Un moment de glorie a fost un meci jucat în 2008, în echipa a doua a CFR Cluj, când a apărat fiecare şut al adversarilor. Bluza albastră cu numărul 34 şi pantalonii negri purtaţi atunci au rămas preferatele lui.

În acest echipament, cu mănuşile de portar şi cu mingea, a fost înmormântat pe 23 aprilie 2010, sub privirile a peste 500 de oameni: fotbalişti, animatoare de club, fete în negru, acoperite de voaluri, alte fete în negru, plânse şi palide, prieteni apropiaţi care o flancau pe mamă, o iubită, încă o iubită şi mulţi alţii.

Anunţul cu data şi locul înmormântării a fost al doilea postat pe pagina memorială, la puţin timp după ce ea a fost creată de Sorana, o prietenă din adolescenţă. Au mai urmat vreo 20, doar în prima zi. Majoritatea, condoleanţe. Altele erau de verificare, postate de prieteni care sperau că totul este o glumă proastă. În primele ore au apărut deja poze şi prima înregistrare video – de la locul accidentului, filmată de o echipă de ştiri de la Antena1, ajunsă imediat după pompieri.

Ce se întâmplase: trei tineri se întorceau din Italia într-un Audi 80. În jurul orei 07:00, şoferul a adormit la volan, a pierdut controlul maşinii şi a intrat frontal într-un podeţ de ciment aflat la marginea drumului, la nici 15 minute de Cluj Napoca, destinaţia lor. Şoferul era Varto. El şi Florin Babtan, 21 de ani, proprietarul maşinii, au murit pe loc. Pasagerul din spate, Ovidiu Baltă, 28 de ani, a fost stabilizat de medicii de la SMURD.

Până la prânz, familia şi apropiaţii au dat şi au primit telefoane, au pregătit priveghiul şi au făcut aranjamentele pentru înmormântare. Câţiva prieteni s-au dus la redacţia Adevărul să dea anunţul morţii, apoi s-au alăturat familiei la casa bunicii lui Varto. Priveghiul din acea seară s-a lăsat cu băutură şi râsete isterice, spre mirarea vecinelor şi a câtorva cunoscuţi care s-au simţit ofensaţi de manifestările zgomotoase ale îndureraţilor. „Era o descărcare nervoasă”, îşi aminteşte Adrian Rădulescu, cel mai aşezat din gaşcă, asistent universitar şi topograf. „Râdeam toţi, şi mama, şi fetele râdeau. Şi apoi plângeam. A fost râsu’, plânsu’.”

Gurile rele au comentat şi pe pagina de Facebook: „Parastas pe net?? Ce fiţă nouă era şi asta?”. Pentru mulţi din gaşcă, profilul pe Facebook chiar a fost o noutate. Unii credeau că e o „fiţă supremă”, alţii nici nu ştiau ce e. Toţi socializau pe Hi5, unii având conturi de mai bine de trei ani. Chiar şi tanti Mari are. Mihai a păcălit-o într-o zi să şi-l facă, fără să-i spună că acolo se merge la agăţat.

Mihai era pe Facebook din octombrie 2009. Pe profilul de Hi5 intra tot mai rar, doar ca să-şi dea mesaje cu fetele care îi plăceau. Pe Facebook îşi zicea „Mişi Varto”, se descria ca fiind „sensibil… şi delicat…”, strânsese aproape 100 de prieteni şi spunea că e într-o relaţie, dar că „it’s complicated”. După moartea lui, prietenii au mai postat câte ceva pe pagina personală, dar majoritatea s-au mutat pe Varto Forever. Profilul de Hi5 a rămas în continuare deschis.

Mesajele de pe VF lăsate de prieteni în prima săptămână sunt foarte emoţionale. Unii îi spuneau lui Varto că le e dor de el şi de ieşirile împreună sau că sperau că şi acum se distrează la fel ca în viaţă. Câţiva au postat poze cu el: Mihai în maioul lui preferat, roz spălăcit, Mihai la bustul gol, Mihai în poartă, cu mingea în braţe, Mihai la terasă, la plajă sau în discotecă, Mihai singur, cu prieteni, cu fete sau cu mama, Mihai serios sau prostindu-se şi strâmbându-se, Mihai în maşină, în ultima lui noapte. Apoi au apărut dedicaţiile muzicale – remixuri de club şi melodii din anii ’90, pe care el le asculta încă în maşină: Genius, Budha Bar, Milli Vanilli, Direcţia 5, Queen, Florin Chilian, 3 Sud Est, Holograf, Coldplay, R.E.M., Nicolae Guţă.

Tanti Mari a aflat de pagina de Facebook la câteva zile de la înmormântare, dar s-a hotărât să intre abia la începutul lui mai, când Ovidiu – zis acum Supravieţuitorul, pentru că a scăpat aproape neatins din accident – i-a arătat ultimele poze cu ei, făcute pe drumul de întoarcere. La început, tanti Mari a crezut că nu se va putea uita la pozele alea, dar apoi, spune ea, „m-a luat atmosfera”. A doua zi, l-a sunat pe Lucian, un prieten apropiat de-ai lui Mihai, ca să vadă ce mai face, iar acesta i-a spus că plânge citind un mesaj scris pe VF de Rădulescu, prietenul topograf.

Asta a determinat-o să intre şi să citească: „200 şi încă suntem puţini. Mulţi dintre noi încă nu şi-au găsit puterea necesară nici măcar să se înscrie printre membrii grupului. Pur şi simplu nu ne vine să credem, refuzăm să acceptăm realitatea. Şi cu toate astea, eu personal încep să simt marele gol, care doare”.

Încet încet, tanti Mari a făcut din pagina dedicată fiului ei un moment obligatoriu înainte de culcare; „ca şi copiii mici care aşteaptă povestea”.

*

Tanti Mari, impulsionată de ce citise, a scris primul post pe 7 mai: „Doamne, cât sunt de frumoşi prietenii tăi, Mihai! Am întins mâinile şi i-am îmbrăţişat cu tot dragul… ce miros bun au… a tinereţe, frumuseţe, parfum… oare de lăcrămioare, liliac? Mulţumiri…”.

În aceeaşi zi a postat fotografii cu ea şi Mihai, o caricatură făcută de un artist în excursia lui de anul trecut la Paris şi un clip: Puff Daddy, I’ll be missing you.

Postul care a impresionat-o cel mai mult pe tanti Mari e scris tot de Rădulescu: „Grădiniţa CFR, curtea din spatele blocului, generala de pe Horea, curtea şcolii – un baraj sau o nemţească, umblatul la Flacăra, gaşca de la gară, la un suc la Red Rum, ieşirile de după-masă la Bianco, revelioanele la Valea Ierii la cabană, drumurile dimineaţa pe jos de la Wake up, Karma, Tutankamon – Obsession, Oscar, ieşirile din ţară – Londra, Paris, Amsterdam, chefurile de pe Zola, o cafea corectă la Iulius, o tură prin club să dăm o geană, o cheie împrumut :), un schimb de ID-uri de mess, nişte bani împrumut, o discuţie despre meciurile zilei – sinteza ….cu cine ???? de ce?”.

Una dintre cele mai active pe VF e Maria, iubita lui Mihai din ultimele luni. Pe Facebook e Blondutza Mary, o blondină minionă de 22 de ani, studentă în anul trei la Tehnică Dentară. Într-unul dintre primele ei posturi, descria o seară obişnuită à la Varto: „retro… Obsession… prieteni… votca&cola… mişcarea din bazin… un nr de tel şi două id’uri… o seară corectă!!!”.

Toţi îl ştiau pe Mihai drept clubber maximus al Clujului, împătimit după petreceri şi gagici. Din ianuarie însă, după ce s-a cuplat cu Maria, gaşca lui a cunoscut şi un Mihai nou, mai potolit. Maria îl ştie pe Varto din 2006, când era într-a IX-a şi mergea la bazin doar ca să îl vadă. A acceptat să-i lase numărul de telefon abia la începutul lui 2010, pentru că nu voia să fie „doar una din gagicile lui”.

După două luni de întâlniri, Varto a apărut într-o seară la ea cu nişte bagaje cu haine. Fără multe întrebări, Maria i-a făcut loc în dulap. Mai târziu a aflat că înainte să vină se certase cu maică-sa, motivul nefiind nou: banii, pariurile şi distracţiile. Ca să-i dea o lecţie, mama se pusese de acord cu Bogdan, celălalt fiu, să nu-l mai ajute pe Mihai cu bani. Impulsiv din fire, Varto a conchis că s-au aliat împotriva lui şi s-a mutat de acasă. Supărarea cu mama l-a ţinut puţin, dar a preferat să rămână la Maria.

Maria îi gătea supele preferate, iar el o înveselea cu mesaje lăsate dimineaţa pe oglindă, cu creionul dermatograf. Începuse chiar să facă ordine în casă. Când era cu ea, părea schimbat: atent, tandru şi parcă mai domol. Ea a fost prima care a spus „te iubesc” – într-o dimineaţă, moartă de ruşine, cu capul în pernă, sperând să nu o audă. El a râs, dar seara s-a emoţionat când a primit o inimă din ghips făcută de Maria la facultate, la laboratorul de mulaje.

Astăzi, primul lucru dimineaţa şi ultimul lucru seara, Maria verifică Varto Forever. Pagina o ajută, spune ea. Când se uită la poze se simte grozav şi râde. Dar nu întotdeauna e uşor, mai ales când mesajele îi amintesc de celelalte fete din viaţa lui Varto. Totuşi, după şocul iniţial, avalanşa de informaţii a încetat să o mai afecteze. S-a resemnat în timp cu ideea că Varto nu a fost doar al ei şi că trebuia de acum să-l împartă cu toţi cei care au ţinut la el.

Un alt post care a emoţionat-o pe tanti Mari a fost cel scris de Ionuţ: „Cunoscut în lumea interlopă sub numele de Varto… a fost pe lângă ce aţi auzit vineri la cimitir şi un mare PARIORO-ruletisto-pokerist (pierzător tot timpul pe-un singur meci), băutor-rapid-îmbătător… şi-apoi căzător …perfecţionisto-auto-îmbrăcător (asta în absolut fiecare zi), muşchiuloso-epilato-solarist, încăpăţânato-egocentristo-frumos, mamo-dependento-profitor, din excursii-întors-dator (din absolut toate), dar mai ales un party-dansator, combinator (l-a avut pe vino-ncoa’), marcator (starfucker pornostar), sms-uitor (30-40 pe zi), credincioso-înjurător, în-blesteme-crezător-ghinionist, ADEVĂRAT-CLUBBER-manelist (cam 3-4 manele pe an, deci se pune), de-dimineaţă-zâmbăreţ, greşit-înţeles, fiţoso-arogant şi mai nou fumător («Un Dunhill din ăla slab vă rog…»)”.

Pentru Ionuţ, pagina de Facebook e la fel de importantă acum ca mormântul lui Varto: „Sunt locurile unde te duci când te gândeşti la Mihai”. Dacă unii prieteni spun că pagina e un prilej de a vorbi direct cu prietenul lor, Ionuţ crede că principalul beneficiar e tanti Mari. „Pentru ea a însemnat enorm să vadă cât de important a fost el pentru atâţia oameni.”

Mama se simte într-adevăr alinată de pagina memorială. „Până la urmă”, spune ea, „viaţa unui om e o înşiruire de evenimente şi o înşiruire de prieteni. Dacă ei nu te uită, înseamnă că ai contat. Şi dacă laşi în urma ta, într-o viaţă relativ scurtă, 250 – 300 de prieteni, poate mult mai mulţi, care, măcar pentru o perioadă de timp, s-au gândit frumos la tine… e mare lucru”.

Parastasul de 40 de zile a fost şi el anunţat pe Facebook. A doua zi, mama le-a mulţumit public celor ce au fost la priveghi şi a postat The Show Must Go On, de la Queen.

Lucrurile s-au liniştit apoi pe VF, până în apropierea zilei de naştere a lui Varto, când prietenii au avut ideea să organizeze un „party cum n-a mai văzut Clujul”, inspirat de „White Sensation Party” – petrecerea lui preferată, la care participase în 2009 pe stadionul Ajax din Amsterdam.

Au căutat un loc, au făcut rost de băutură şi sonorizare, au făcut şi obligatoriul event virtual şi au trimis invitaţii. Pe pagină s-au anunţat vreo 50 de oameni, dar până la urmă au venit mulţi dintre petrecăreţii notorii cu care Varto se întâlnea seară de seară în cluburile Clujului. Majoritatea au respectat şi dress code-ul: alb complet. Au fost unii cărora petrecerea li s-a părut o comemorare nepotrivită; pentru apropiaţii lui Mihai, după chinul ultimelor luni, a fost o eliberare. Au povestit, au râs, au băut, au dansat, s-au îmbrăţişat, au făcut zeci de poze. Maria i-a făcut şi un cadou: în acea dimineaţă a intrat într-un salon de tatuaje şi a stat două ore jumate sub ac ca să-şi facă pe coasta stângă un soare zâmbăreţ, mare de o palmă, exact cum îşi dorea el pe gambă.

A urmat Campionatul Mondial de Fotbal, când tanti Mari i-a scris pe wall: „Incredibil !!!…acum 28 de ani te-a adus barza, într-o sâmbătă, la finalul Campionatului Mondial de Fotbal din Spania…ai jucat fotbal toată viaţa… şi te-ai dus la îngeri când urma să înceapă cel din Africa de Sud… E clar, câştigă din nou Germania!!!…Trebe să pariem…Prietenii ştiu de ce !…Te pup dulce…”.

Pe 11 iulie, i-a scris din nou: „Spania e campioana !…Ştii şi tu !…evident că nu mă pricep la pariuri !!!…”. Câteva zile mai târziu, l-a anunţat că luase cu 10 cel de-al doilea master, în Management. Maria i-a scris şi ea, fericită că îşi obţinuse diploma de licenţă.

Pagina memorială Varto Forever are multe roluri: locul în care prietenii au aflat vestea şi au oferit condoleanţe, un memorial la care au contribuit cu amintiri şi fotografii, o biografie colectivă, un centru de organizare pentru petreceri, un canal prin care oamenii vorbesc direct cu Varto. I-a ajutat pe toţi, familie şi prieteni, să-şi păstreze amintirile şi să nu fie singuri pe drumul către o viaţă fără Mihai.

„M-am întrebat şi eu ca şi Ionuţ”, scria mama în a doua ei postare pe pagină, „oare cum voi reuşi să merg mai departe? Acum ştiu… cum altfel decât cu eleganţă şi RÂZÂND… Ai învăţat de la mine, am învăţat de la tine… A fost rândul tău să mă ajuţi… mi-ai întins mâna şi m-ai ridicat… MULŢUMESC pentru tot ce ai fost… eşti… şi vei fi… !!!”.

Ți se pare important ce ai citit?

Dacă ce citești te ajută, cumpără un abonament digital. E cea mai directă formă de susținere pentru munca noastră. Om cu om, vom strânge o comunitate care nu doar va fi un garant al sustenabilității, ci și una care contribuie și ne sprijină în a răspunde nevoilor prin povești despre cum muncim, cum relaționăm cu mediul, cum putem schimba educația, cum putem construi o societate mai echitabilă, cum putem trăi mai echilibrat.


Acest articol apare și în:


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *