O vară de neuitat, dată peste cap de COVID-19

Festivaluri, terase, parcuri, muzee, excursii și alte obiceiuri estivale care în 2020 nu se vor desfășura așa cum te așteptai.

Președintele Klaus Iohannis a vorbit în ultimele zile despre cum va arăta viața noastră după ridicarea stării de urgență. Oficial, 14 mai va fi ultima zi a stării de urgență, iar din 15 mai vom intra în starea de alertă, a anunțat Iohannis luni, 4 mai, când a făcut publice și o primă serie de măsuri de relaxare.

Cu câteva zile în urmă, l-am auzit cum spunea cu o voce convingătoare că la intrarea în orice instituție, că e școală sau primărie, ni se va lua temperatura, ca măsură de protecție, ca să nu ducem virusul în comunitate. Și, o secundă, l-am crezut. Sau am crezut că el crede că lucrurile se întâmplă așa cum le discută ei la Cotroceni și la Palatul Victoria.

Apoi ne-am amintit cât de puține am știut de fapt în ultimele două luni despre ziua de mâine și cât de puține știm despre ce se va întâmpla în viitor. 

Și, desigur, cât de puține știm despre cum ne vom petrece vara care tocmai a început cu un 1 Mai petrecut în case, visând că poate la finele lunii, hai poate în iulie, august totuși?, va fi altfel.

Ce-am încercat în acest articol e să ne punem cât mai multe întrebări despre cum va fi vara 2020: unde vom putea călători, în ce condiții, unde ne vom petrece timpul liber, unde ne vom face cumpărăturile și cum vom trece peste singura certitudine: că nu va fi o vară cum ne-am obișnuit.

CUM SĂ CITEȘTI ACEST ARTICOL:
L-am construit din întrebări și răspunsuri documentate de reporterii noștri. Poți să-l citești integral sau poți da scroll până la o întrebare apropiată de nevoile sau curiozitățile tale. Nu-ți face griji că ai pierdut vreo informație esențială; am scris fiecare bucată ca s-o poți citi independent.

Ultima actualizare a acestui articol a fost făcută pe 3 iunie.


Ce urmează după starea de urgență?

De Maria Bercea

Starea de urgență decretată pe 16 martie s-a încheiat oficial pe 14 mai și a fost înlocuită cu starea de alertă. Președintele Iohannis a spus că vom trece printr-o relaxare (în etape) a restricțiilor și revenirea asupra măsurilor dacă numărul de îmbolnăviri cu COVID-19 va crește iar.

Însă președintele a avertizat că relaxarea nu va însemna revenirea la „viața normală”, iar măștile vor fi obligatorii în spațiile publice închise și în transportul în comun. Nu se vor putea întâlni mai mult de trei persoane, nu se deschid restaurante, nu se reiau competiții sportive sau spectacole, dar probabil se vor redeschide parcurile.

Și alte țări au trecut la ridicări de restricții, mai ales pentru că economiile se adâncesc în criză. În Italia, carantina s-a relaxat din 4 mai: vizitele între rudele apropiate au fost permise, parcurile și fabricile se redeschid, dar școlile rămân închise până în septembrie. În etapa a doua, italienii se pot deplasa în interiorul unei regiuni, iar înmormântările sunt permise în prezența a maximum 15 persoane. Magazinele, muzeele și bibliotecile s-au redeschis pe 18 mai, iar frizeriile și restaurantele, de la 1 iunie.

Spania are un plan în patru etape, până la final de iunie, care va fi implementat diferențiat în fiecare regiune. Școlile rămân închise până în septembrie, cu excepția activităților de recuperare sau pentru copiii mai mici de șase ani ai căror părinți nu pot lucra de acasă. Frizeriile s-au deschis pe 4 mai, iar echipele sportive pot reîncepe antrenamentele.

În Franța, magazinele și piețele s-au redeschis pe 11 mai, iar școlile primare și grădinițele au reînceput să funcționeze pentru grupe de 10 copii și clase de 15 elevi. Gradual s-au redeschis și școlile gimnaziale, de pe 18 mai. 

Austria a redeschis din 15 mai restaurantele, cafenelele și bisericile. Grecia ia în considerare începerea sezonului turistic cel mai probabil în luna iulie, dar turiștii ar putea să aibă nevoie un pașaport medical care atestă că nu au COVID-19.

În Statele Unite, restricțiile federale fac loc celor statale, iar unele state au început deja relaxarea măsurilor și redeschid saloanele de coafură și frizerie, restaurante și magazine. Autoritățile din Marea Britanie relaxează restricțiile de la începutul lui iunie: școlile s-au redeschis și vor fi permise reuniunile de mai mult de șase oameni.


De ce nu ne permite virusul o vară ca până acum?

De Nicoleta Coșoreanu

Dacă aveai în gând orice activitate cu mai mult de 50 de persoane în același loc, vara asta nu va fi momentul pentru ea, spune Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. „Până iese un vaccin sau avem imunitate de grup, adică 60% din populație a trecut deja prin infecție și s-a vindecat, nu se pot permite grupări mai mari de 50 de persoane.”

În plus, încă nu avem dovezi că virusul se va transmite mai greu odată cu încălzirea vremii – Cherecheș spune că virusul e distrus abia la 56 de grade Celsius, așa că masca de protecție va rămâne accesoriu de bază.

Spune că cel mai optimist scenariu legat de vaccin ar fi să avem unul în toamna anului viitor. În lunile de vară – și până la vaccin – ne putem aștepta la strategia „ciocanul și dansul”, o metaforă enunțată de Tomás Pueyo, un inginer din Silicon Valley care a analizat evoluția virusului și a făcut predicții bazate pe date.

„Ciocanul” se referă la măsurile agresive de distanțare socială – faptul că nu putem ieși din case decât cu o declarație pe proprie răspundere. „Dansul” se referă la o relaxare a restricțiilor în momentul în care pandemia este sub control – adică rata de transmitere scade sub 1 (fiecare persoană infectată dă mai departe boala spre cel mult un om). Pentru a ține numărul infecțiilor în frâu, am putea avea o alternare a celor două strategii. 

Chiar dacă România nu are suficiente date pentru a calcula rata de transmitere, numărul cazurilor confirmate zilnic este în scădere; cel mai mare număr de oameni infectați în aceeași zi a fost pe 11 aprilie (523 de cazuri). În același timp, această cifră depinde de numărul de teste făcute de statul român. Cu cât vom face mai multe, cu atât vom ști mai bine cât de riscantă ar putea fi relaxarea măsurilor de distanțare socială. 

Pe lângă deciziile statului, evoluția pandemiei în următoarele luni va fi strâns legată de comportamentul fiecăruia dintre noi. „După simplul faptul că au anunțat relaxarea măsurilor, s-a văzut creșterea traficului în majoritatea orașelor din țară”, spune Cherecheș, care crede că relaxarea e menită să ajute economia.


Mai mergem la festivaluri de muzică?

De Irina Tacu

Ca iubitor de festivaluri, poate ai tras cu ochiul la țări ca Danemarca, Olanda și Belgia, care au anulat evenimentele cu peste 5.000 de oameni vara asta. În plus, experții în sănătate prezic că festivalurile și concertele cel mai probabil nu vor reveni înainte de toamna lui 2021, deci e destul de limpede ce va urma. Nimeni nu recomandă adunarea multor oameni la un loc. 

Dacă voiai să ajungi la Awake, pe domeniul castelului Teleki din Mureș, știi că ediția asta nu mai are loc. Lineupul fusese anunțat doar cu o săptămână înainte ca Guvernul să declare stare de urgență, așa că n-au fost vândute prea multe bilete, iar decizia a fost simplă. „Am înțeles că n-am fi putut recupera lunile pierdute în timpul pandemiei”, spune Laura Coroianu, directorul festivalului. „Nu s-ar mai fi vândut bilete, nu s-ar fi finalizat contracte de sponsorizare și s-ar fi anulat multiple turnee internaționale.”

Dacă visai să fii printre cei peste 90.000 de participanți pe care UNTOLD îi așteaptă anual în Cluj, să știi că poți să îți transferi abonamentul pentru una din următoarele trei ediții, lucru valabil și pentru festivalul Neversea. „Nu se pune întrebarea cât de mult ne dorim noi să putem ține evenimentele”, spunea în aprilie Edy Chereji, directorul de comunicare al celor două festivaluri, „dar cu cât ne apropiem mai mult de datele lor, iar situația la nivel mondial continuă să rămână aceeași, șansele scad considerabil.” 

Dacă festivalurile și concertele se amână, iar toți participanții își cer banii înapoi, organizatorii ar putea chiar să ajungă în faliment, spune Guido Janssens, managing partner la Emagic și vicepreședintele Asociației Române a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale (AROC). AROC a cerut Guvernului ca, în caz că festivalurile vor fi amânate pentru 2021, să sprijine organizatorii cu măsuri: un cadru legal prin care participanții să poată folosi biletul anul următor sau să primească un voucher pentru un alt eveniment de la același organizator, iar organizatorii să fie scutiți de unele taxe pe viitor. Până la data de 2 iunie, autoritățile nu au anunțat un set de măsuri de sprijin pentru organizatori.

Dacă îți pregăteai și cizmele pentru Bonțida, e bine să știi că Electric Castle, unde aproximativ 30.000 de oameni au apucat să cumpere abonamente, se va desfășura în 2021, pe 14-18 iulie.

Încă din aprilie, organizatorii luau în calcul mai multe scenarii, iar șansele erau mici să aibă loc în 2020, spunea în aprilie Andi Vanca, director de comunicare. Una dintre opțiuni era să-l mute în septembrie 2020, dar asta s-ar suprapune cu turneele multor artiști, iar cel mai plauzibil ar fi să amâne pentru anul viitor și să păstreze line-upul. „Avem nevoie de mai multe informații de la autorități”, spune Vanca, „pentru a putea muta ediția”.

Summer Well a fost și el amânat pentru 2021. Noile date anunțate sunt 14-15 august 2021, iar toate biletele cumpărate pentru anul în curs vor fi disponibile pentru anul viitor. La Summer Well, care anul acesta s-ar fu desfășurat pe 7-9 august, aproximativ 70% dintre bilete au fost cumpărate. „Ediția a zecea se va întâmpla în momentul în care autoritățile vor permite acest lucru: adică în datele pe care le-am ales inițial sau în altele, atunci când situația va permite organizarea evenimentelor mari”, spunea în aprilie Alexandru Mitoi, președintele agenției Livada, care organizează festivalul și care aștepta 55.000 de oameni pe domeniul Știrbey din Buftea în cele trei zile. „Ține foarte puțin de noi și foarte mult de evoluția virusului nu doar în țară, ci și în lume.”

„Muzica live e unul din businessurile cele mai afectate de coronavirus”, adaugă Mitoi, „pentru că ce facem noi este opus conceptului de social distancing. Absolut tot ce facem se bazează pe apropierea dintre oameni și pe călătorit. Până când aceste lucruri nu vor fi permise, nu știu cum va arăta soarta industriei.” 


Cum va fi la restaurante, cafenele și terase?

De Vlad Odobescu

Terasele, barurile și restaurantele au fost redeschise pe 1 iunie.

La sfârșitul lui aprilie, patronii de restaurante au cerut guvernului să-i lase să-și redeschidă localurile odată cu încetarea stării de urgență. Totodată, au solicitat un set de reguli de distanțare socială pe care să le respecte. Octav Dură, membru fondator al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), spunea că localurile sunt dispuse să ia măsuri pentru a-și proteja atât clienții, cât și angajații, inclusiv prin instalarea unor pereți de plexiglas care să delimiteze mesele. 

Răzvan Crișan, fondatorul restaurantului Kané și membru al HORA, spune că încearcă cu toții să interacționeze cât mai des cu autoritățile. După mai multe rânduri de discuții, autoritățile au anunțat că, într-o primă fază, vor permite deschiderea teraselor pe tot teritoriul României pe data de 1 iunie. Într-o a doua etapă, de pe 15 iunie, vor fi funcționale 50% din spațiile la interior, iar pe 30 iunie localurilor vor fi deschise la capacitate maximă, cu respectarea condițiilor epidemiologice.

Prin alte țări, localurile se pregătesc de redeschidere, iar condițiile impuse de autorități ne pot da o idee despre ce-ar putea urma. În Texas, de exemplu, acolo unde restaurantele s-au deschis la început de mai, capacitatea restaurantelor din orașe a fost limitată la 25% din numărul de locuri, iar în zonele rurale cu mai puțin de cinci cazuri de infectare confirmate urcă la 50%. În Madrid, primăria are în vedere, pe lângă reducerea numărului de scaune, mărirea spațiilor amenajate ca terase și instalarea de panouri între mese. 

În Austria, restaurantele s-au deschis 15 mai, dacă respectă condiția de a așeza maxim patru oameni la o masă și dacă lasă cel puțin un metru între grupuri. Pentru a permite distanțarea socială și a resuscita business-urile din domeniul HoReCa, administrația din Vilnius, Lituania, a creat spații în aer liber în care barurile și cafenelele să-și pună mesele, fără a le cere vreo taxă suplimentară. Există însă, o condiție: cel puțin doi metri între mese.

În România, după ce ordonanțele militare au închis restaurantele și cafenelele la mijloc de martie, multe au rămas în acele zile cu stocuri perisabile și cu angajați pe care nu-i mai puteau plăti. Unii au început să facă livrări, iar o parte dintre restaurante au inițiat sau au participat la campanii civice. Kané, de exemplu, a donat mese calde pentru cadrele medicale din spitalele COVID-19 și apoi pentru persoanele vulnerabile aflate în izolare. Au livrat până acum 8.000 de porții și vor continua până la sfârșitul lunii mai. 

După închidere, cafeneaua M60 din București a donat alimentele rămase și și-a trimis angajații în șomaj tehnic, iar acum așteaptă marea redeschidere. „Să vedem cum și în ce condiții se va întâmpla”, spune Cristina Radu de la M60. S-ar putea ca programul de funcționare să fie redus. S-ar putea să renunțe la mesele mari în favoarea celor de două persoane. Soluția de a pune pereți transparenți de plexiglas i se pare aiurea Cristinei, în condițiile în care o bună parte din industrie a militat în ultimii ani împotriva acestui material. Pentru a pune în practică orice măsuri, așteaptă un semn de la autorități, pentru că „totul se va face conform cu deciziile și sugestiile” lor. 

Pe Baricade, un pub cu terasă ascuns între blocurile din centrul Bucureștiului, își sărbătorește anul ăsta majoratul. „Ne va fi testată maturitatea mai dur decât ar fi putut anticipa oricine”, spune Ștefan Dinu, proprietarul localului. În pauza asta impusă, el și colegii săi și-au făcut de lucru: au refăcut barul de afară, au pornit cuptorul de pizza pentru livrări online, s-au bucurat în cadru restrâns de zilele în care a nins cu petale peste mese. Livrările n-au reprezentat o formă viabilă de venit, însă i-au ținut ocupați și în contact cu clienții fideli ai localului.

Ștefan speră ca până se înroșesc vișinele, terasa să fie din nou populată. „Atât denumirea Pe Baricade, cât și sloganul nostru originar, «Rezistă în mijlocul orașului», au alte conotații în prezent și ne încurajează să sperăm că împreună cu clienții noștri vom trece și peste aceste momente ciudate”. 

Momentul de-acum lasă loc și pentru optimism. Crișan crede că în perioada următoare „oamenii se vor reapropia de acele locuri care înainte de momentul ăsta au fost apropiate de ei. Dacă au arătat că le-a păsat în perioada asta, cu atât mai bine. Cred că cei mai câștigați vor fi cei care au o abordare experience led, în dauna celor care oferă repede și ieftin”.


Rămânem la swipe right sau ieșim la întâlniri? 

De Irina Tacu

Dacă starea de urgență te-a prins single și între patru pereți, poate ți-ai instalat Tinder și ai dat swipe right oriunde pe glob, dacă tot s-a extins opțiunea Passport; sau ai încercat Grindr, cea mai mare aplicație de socializare pentru persoanele LGBTQ+; sau ai completat în sfârșit chestionarele lungi de pe OkCupid ca să-ți facă match-uri cât mai potrivite. 

După bio-urile de agățat aduse la zi („If the coronavirus doesn’t take you out, can I?”) și anunțurile aplicațiilor care îndeamnă să te abții de la întâlniri pe viu, poate te întrebi cum o să arate un date după starea de urgență. 

Conversațiile și matching-urile s-au înmulțit în ultimele săptămâni pe OKCupid, o tendință pe care a observat-o și Sentimente.ro, site-ul de dating din România care promite „relații serioase”. Cei mai activi au fost utilizatorii între 25 și 34 de ani, numărul de conturi a crescut cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar în starea de urgență traficul a crescut mai ales în preajma Paștelui, când și durata unei conversații a crescut la 15 minute. 

Datingul online va continua probabil și când vom ieși din case, crede Flori Dragomir, fondatoarea Sentimente.ro, pentru că va împlini nevoia de socializare a oamenilor singuri, care vor avea de suferit mai ales dacă vor continua munca de acasă. Dragomir crede că va trece mai mult timp de la momentul în care faci cunoștință cu cineva pe site la cel în care ieși la prima întâlnire – de la o săptămână, cât dura înainte de pandemie, la 1-2 luni, cât dura și în urmă cu cinci ani. 

Oamenii preferă acum să nu iasă, spune Gina Enache, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental. „Chiar dacă continuă să flirteze și să aibă întâlniri, au găsit varianta online, pe Zoom sau pe Skype, să bea un pahar de vin, să cineze la ei acasă”. (Și Sentimente.ro lucrează la opțiunea de video call.)

După ridicarea stării de urgență, cei mai mulți dintre noi vom vrea cel mai probabil să rămânem în casă, crede Enache. „Nu e vorba de teama de necunoscut în sine, cât de teama de a ieși cu persoane necunoscute în contextul actual”.

Încrederea va reveni gradual, spune Enache, dar asta și în funcție de cum suntem construiți. Poate gândești ca Bogdana, care vrea să ia o pauză de la aplicații și n-o să vrea să iasă cu străini dacă ea nici nu e sigură că își poate strânge părinții în brațe. Sau ca Cristina, care s-a îndrăgostit pe Tinder și plănuiește cu el „multe plimbări prin natură”, dacă în spații închise nu vor putea să meargă. Sau ca Vlad, care a redus timpul pe Grindr tocmai pentru că n-ar fi putut să se vadă cu vreun tip, chiar dacă apărea o conexiune: „Mi-am ieșit din mână și cred că va fi o perioadă de adaptare până să-mi dau vreun date. Dar e ca mersul pe bicicletă, se re-învață”.


Unde mergem în vacanță și cum va fi?

De Anca Vancu

Vei redescoperi călătoriile la munte cu cortul. O să te întinzi pe plajă pe prosopul adus de acasă. Șezlongurile nu vor mai fi o idee bună. Prietenii vor glumi că te-ai bronzat cu urme de mască chirurgicală. Vei pleca mai des la drum cu mașina personală. 

Înainte să faci check-in-ul în aeroport, vei verifica pașaportul de sănătate din buzunar. Nu vei vâna călătorii de 10 euro în străinătate, pentru că nu vei găsi. Cel puțin pentru o vreme. Micul dejun îți va putea fi adus în camera de hotel. Pentru cină, s-ar putea să fii programat pe ture cu grupuri de zece persoane. 

Pe covorașele de la intrare în hotel vei citi mai des mesajul „Dezinfectat” decât „Welcome”. Poate vei căuta cazări în vârf de munte, la case de oaspeți în satele săsești și din Deltă. Avem destule locuri izolate care s-ar putea să te încânte mai mult decât o coadă de patru ore în fața Muzeului Louvre. E vara în care vei putea ajunge în sfârșit în locurile pe care ai tot amânat să le vezi în țară.

Așa arată un preview schițat de specialiști și operatori de turism despre cum ar putea arăta călătoriile acestei veri. Autoritățile române au anunțat că hotelurile vor putea primi turiști odată ce starea de urgență se încheie, așa că agențiile și hotelierii au început să facă planuri.

Grija confortului în vacanță va fi înlocuită mai mult ca oricând, cu cea pentru siguranță. Sezonul ăsta vor conta mai mult bucuria de a ieși în aer liber și micile experiențe, cum ar fi o cafea băută la răsărit în 2 Mai, decât cum va arăta camera sau cât de sofisticată e mâncarea de la restaurant.

„Planurile și comportamentele de călătorie se vor schimba”, spune Răzvan Pascu, consultant în turism și fondator al Travel Communication Romania. Vom căuta să închiriem apartamente, vile mai mici sau camere în hotelurile care ne vor asigura că siguranța noastră e prioritară. Pascu prevede că restricțiile pandemiei ne vor face să călătorim mai mult local și către destinații regionale ca Grecia, Croația, Bulgaria – locuri în care ajungem ușor cu mașina. 

Asta poate fi o bună oportunitate pentru consiliile județene să-și promoveze regiunile, ca oamenii să nu se înghesuie iar pe litoral și Valea Prahovei. Dar nici nu e un an bun de testat locuri noi. Cel mai bine e să alegem locuri de care am fost mulțumiți sau să mergem acolo unde hotelierii comunică proactiv și transparent ce măsuri iau preventiv.

Puțin probabil ca bunicii și părinții noștri să ajungă „la băi” anul ăsta. Toate stațiunile sunt acum închise, iar redeschiderea unui complex balnear e mai complicată decât cea a unui hotel. Turismul balnear implică sectoare medicale, zone de spa și wellness, personal care oferă asistență persoanelor vârstnice care au nevoie de ajutor să îmbrace un halat sau să se așeze pe o masă de masaj. Ajutor care implică apropiere și atingere. Noile condiții de distanțare și starea de sănătate precară a unora i-ar expune la riscuri pe cei mai vulnerabili.

Sunt aproape 100 de stațiuni balneare în România, vizitate anual de aproape un milion de turiști, potrivit președintelui Organizației Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), Nicu Rădulescu. Cei mai mulți dintre ei sunt vârstnici care vin anual prin biletele de tratament balnear oferite de Casa Națională de Pensii Publice. 

„Nu văd fezabil ca bazele de tratament balnear să se deschidă după 15 mai”, spune președintele OPTBR. Iar când își vor relua activitatea, pentru siguranța lor, vârstnicii vor rămâne un timp pe lista de așteptare.

Felix Leonte, care conduce agenția Fix Travels and Events, nu-și poate imagina cum va arăta vara. „Suntem niște părerologi în perioada asta plină de incertitudini”, spune el. Planurile pe care ni le facem azi s-ar putea să nu mai fie valabile peste două săptămâni și ar fi bine să ne împăcăm cu gândul că e mai dificil ca oricând să ne plănuim vacanțe. Așa că n-ar fi rău să trăim clipa.

La nivel european, miniștrii Turismului din Uniunea Europeană au discutat despre cum pot ajuta acest sector afectat de pandemie, care are nevoie de 375 de miliarde de euro pentru a-și reveni. Au fost propuse măsuri de siguranță și distanțare socială și cel mai probabil vom circula cu așa-numitele „pașapoarte COVID-19”, care oferă informații despre starea de sănătate în momentul călătoriei. Nu s-a stabilit încă ce date va conține pașaportul. Grecia, de pildă, vorbește despre „pașapoarte de imunitate”, deși nu sunt studii care arată că odată infectat nu mai poți lua virusul și a doua oară. E posibil să mai vedem pasageri care vin și pleacă separați pe coridoare în aeroporturi, iar locurile din mijloc din avion goale.

Românii pot călători în Grecia din 15 iunie, fără vreo dovadă că n-au Covid, dar e posibil să fie testați aleatoriu.

Unele companii au adoptat deja câteva măsuri. Într-o videoconferință din aprilie, directorul grupului Air France-KLM, Ben Smith, a transmis că va dura cel puțin doi ani până când zborurile vor reveni la traficul din 2019. KLM a anunțat că locurile vor fi alocate astfel încât să existe scaune libere între pasageri. Air France, ai căror angajați vor lucra în regim part-time în următoarele șase luni, spun că însoțitorii de bord vor purta obligatoriu măști și vor folosi o toaletă doar pentru ei, iar cateringul va fi redus. Compania low-cost Ryanair a protestat însă față de măsura de a nu mai vinde locul din mijloc, pentru că măsura ar crește valoarea biletelor. E unul dintre motivele pentru care nu vom mai găsi des oferte de călătorii la 10 euro în următorul an.


Ce se întâmplă la mare?

De Nicoleta Rădăcină

Dacă anul trecut, în aprilie, erai în căutare de cazare în Vama Veche și deja nu prea mai prindeai în ce zile voiai, anul ăsta unele pensiuni nu se încumetă la 1 Mai nici să deschidă lista de rezervări. Adriana Iorga de la Papion Vama Veche, o vilă cu 32 de locuri de cazare și curte cu terasă de patru-cinci mese, spune că a cam blocat rezervările până se prinde ce va fi. Are doar câteva puse deoparte, pentru prietenii despre care știe că nu se vor supăra dacă vor trebui amânate.

Plajele se pot redeschide după 1 iunie, a anunțat Ministrul Economiei, cu următoarele măsuri: vom putea sta doar pe șezlong, la cel puțin doi metri distanță față de ceilalți oameni dacă sunt din familii diferite, iar intrarea și ieșirea de pe plajă se vor face în mod organizat, pe baza unor reguli stabilite de autorități. Restaurantele din hoteluri nu vor fi încă deschise.

Cu mai și iunie – luni cu teambuildinguri – compromise, pierderile sunt deja la 25% față de anul trecut și vor crește sau se vor echilibra în funcție de ce se va întâmpla. „Dacă deschidem din 15 iulie, coborâm deja la 50% pierderi față de anul trecut.” Partea bună, spune Iorga, e că Papion e o afacere de familie, cu un singur angajat sezonier pe care se bazează și care va fi reangajat din mai.

În camping, lucrurile sunt și mai incerte. Vasilica Anghel de la camping Hacienda din stațiunea 2 Mai nu știe la ce să se aștepte. De 1 mai veneau de obicei câțiva prieteni și clienți fideli, ceea ce, momentan, nu e o pierdere așa mare, pentru că adevăratul sezon începea după 15 iunie. Ce o pune pe gânduri însă e că nu prea au cereri și crede că oamenii se vor feri să stea în aglomerație. Nici nu știe ce măsuri de distanțare socială ar putea lua. Să parceleze și distanțeze corturile? Sigur, însă băile rămân comune și totul se rezumă la comportamentul oamenilor. 

Dacă ăsta ar fi fost un an „normal”, oamenii de la Expirat Vama Veche ar fi fost deja la mare de la mijlocul lui aprilie. Însă Raluca Șoșa, co-proprietar Expirat, estimează că industria lor se va deschide cam la 15 iunie și spune că se pregătesc pentru o distanțare serioasă a meselor, reguli stricte de igienă și dezinfectare după un orar fix, poate și puncte fixe pentru comandă și ridicare a ei. 

Oricum ar fi, nu deschid până nu sunt 100% siguri că toată lumea va fi în siguranță. În plus, sunt hotărâți să transforme toate cele patru locații ale lor (Expirat Halele Carol, Expirat Vamă, Energiea și Pâine și Vin) în locații card-only. „Nu doar în contextul actual, ci de aici înainte, pentru că that’s the future.”

Șoșa crede că vor fi mai puțini turiști anul ăsta, dar poate oamenii vor veni în timpul săptămânii mai mult ca-n anii trecuți, ceea ce le-ar aduce un flux constant, chiar dacă mai scăzut. Se pregătesc să țină sezonul până spre 1 octombrie. „Credem că o să fie mai puțin party și mai mult spritz.”

Răzvan Dobre, managerul hotelului de patru stele Nyota din Mamaia Nord, spune că, de obicei, hotelul era sold out încă din ianuarie pentru 1 Mai. Din cauza pandemiei, anul acesta sunt abia în pregătiri și postează pe pagina de Facebook ce măsuri de protecție iau în spațiile publice: dozatoare cu dezinfectant la toate intrările, pe fiecare etaj în zona lifturilor, dar și ce tip de dezinfectanți folosesc. La final de aprilie, au anunțat video și venirea palmierilor.

Organizația Patronală Mamaia-Constanța a anunțat pe 29 aprilie că se va mări distanța dintre șezlonguri, care vor fi igienizate după fiecare turist și, cel mai probabil, nu vor mai avea saltele peste. Cazarea se va face online pentru a evita statul la coadă la recepție, unde vor exista linii de demarcație pentru păstrarea distanței, iar turiștii ar putea mânca în serii, în hotelurile care nu au suficient spațiu în care să distanțeze mesele. E posibil ca angajații să treacă prin niște porți de dezinfecție la intrare, ca apoi să li se ia temperatura, iar cameristele vor purta și măști, și mănuși.

Anul ăsta s-au evaporat deja cei aproximativ 40.000 de români care ar fi venit pe litoral pe 1 mai, spune Corina Martin, președintele Federației Asociațiilor de Promovare Turistică din România (FAPT), care s-a unit cu 14 alte federații și organizații la mijlocul lui aprilie și au format Alianţa Pentru Turism (APT), cu scopul de a salva turismul după criza generată de coronavirus.

Strategia de repornire a turismului pe care au gândit-o viza echipamente pentru igienizare și dezinfecție, pe care multe hoteluri deja le-au achiziționat, și gândirea reorganizării fluxul turistic. Câteva idei pe care le-au propus Guvernului: să se deschidă întâi doar terasele, apoi să se permită ocuparea a 30% din capacitatea unui restaurant, să se interzică bufetul all inclusive și să se prioritizeze poate room service-ul. Acestea sunt la stadiul de idee, pentru că nu există încă norme clare din partea autorităților despre ce și cum urmează să se întâmple.

„Peste 1,5 milioane de turiști români veneau pe litoral în fiecare vară, acum e foarte greu de spus ce va fi”, spune Martin. „Una e că până acum știam că din 15 mai vom avea turism și alta e acum să aflăm că nici măcar nu știm data la care vom putea avea turism. Este prematur, nu putem face niciun fel de scenariu și asta e partea cea mai gravă.”


Cum va funcționa turismul rural?

De Anca Iosif

Pentru orășenii dornici să exploreze ruralul românesc, Asociația My Transylvania organizează de peste zece ani brunch-uri cu produse și rețete locale în curțile sătenilor transilvăneni sau oferă pachete de trei zile de explorări cu drumeții, mese și povești din biserici vechi. În lipsa tururilor, soluția găsită în echipă ca să țină aproape gazdele și să înlocuiască un gol din bugetul producătorilor locali a fost să le preia produsele și să le livreze în Sibiu celor care comandă online.

De la mijlocul lui iunie, asociația revine cu picnicuri la care fiecare își face pachetul dintr-un bufet de produse și specialități locale și sezoniere. Fondatorul asociației, Cristian Cismaru, spune că vor reveni și cu brunch-uri și cu ture de o zi sau de weekend: drumeții, cules plante de pe munte și gătit sau ture de degustări la micii producători, pentru una, maximum două familii. Predicția lui pentru vara asta e că va predomina tipul ăsta de turism individual, rural, în pensiuni mici cu câteva camere sau în case de vacanță pe care să le poți închiria la cheie. Nu vei fi într-o pensiune cu 70 de turiști în 12 camere și nici n-o să-i vezi pe toți aliniați la micul dejun.

Pentru brunch-urile de vară se gândesc cum să organizeze oamenii la mese. Nu se gândesc la mai mult de 50 de participanți, împărțiți pe 12 mese (sau pături) în zone separate. Dacă în alte dăți toată mâncarea era așezată la un loc, poate acum soluția va fi să facă un bufet la fiecare masă. „O ordine de șezut”, spune Cismaru, „ca la nunți”.

Însă e optimist că va fi o vară faină. Altfel, fără pupături sau îmbrățișări, dar faină, cum i-a părut și primăvara.

Asociația de Ecoturism din România (AER) este de 15 ani un agregator de pensiuni, ghizi, agenții de turism și alți parteneri care îmbină direcțiile de conservare a naturii și turismul rural. Bogdan Papuc, directorul executiv al asociației, are o strângere de inimă când se gândește la noțiunea de „relaxare a măsurilor”, pentru că, spune el, nu înțelegem încă cum să controlăm epidemia. În incertitudine, clar îi este și lui că trebuie relansat turismul intern. 

Una dintre problemele din izolare a fost lipsa de comunicare dintre autorități și proprietarii de pensiuni cu care asociația colaborează. Ordonanțele militare nu le interziceau să cazeze oameni, dar nu li s-a comunicat ce măsuri să ia pentru prevenire. Starea de alertă a adus totuși răspunsuri mai concrete – pensiunile pot funcționa, atâta timp cât au postere informative, recepționerii sunt informați și au la îndemână o trusă medicală și numerele de telefon ale Direcției de Sănătate Publică din județ iar personalul respectă regulile de distanțare și dezinfectează suprafețele mai des.

Administratorii și proprietarii de pensiuni trebuie să profite de perioada asta pentru reinventare, mai ales cei care se bazau mai mult pe turiști străini pentru activități precum ture de călărie sau alte drumeții cu ghizi sau observare de animale, spune Papuc. „Să facă renovări, să facă promovare online.” Ăsta e un minus pe care îl știe de mai mulți ani: o bună parte din proprietari nu-și cunosc businessul: nu fac analize de afaceri la final de an. „De unde vin turiștii? Unde-i găsești? Ce audiență țintești pe Facebook când te promovezi? Care e gradul de ocupare?” 

Pentru Gate to Romania, un alt promotor al experiențelor rurale, o soluție pentru brunch-urile pe care le ofereau în ruralul din sudul României poate fi un program pe ore, spune fondatoarea Gabriela Solomon. La același eveniment să vină 10 oameni între orele 10:00-12:00, alți 10 între 12:00-14:00 și tot așa. Oricum va fi, se gândește la măsurile de protecție potrivite, ca să nu pună în pericol participanții, în special bătrânii sau mamele.

Dar Solomon e în asentiment cu Cismaru (cu care colaborează și pentru brunch-uri): turismul la rulotă sau în case mici închiriate va fi în centrul atenției. În schimb, îi e clar că în rural se vor pierde puncte la capitolul sustenabilitate, ca să câștige la igienă: vor folosi farfurii de unică folosință; „nu mai e safe să speli ceva la lighean”. Totodată, e convinsă că Direcția Sanitar-Veterinară (DSV) va veni cu mai multe norme și vizite. 

La Saschiz, Transilvania Bike Trail (TBT) Race a adunat vara trecută peste 2.000 de bicicliști care au pedalat printre satele săsești și aproximativ 500.000 de euro care s-au împărțit în comunitate: cazări, mâncare, camping, spune Ben Mehedin, coordonator de proiecte în Fundația ADEPT Transilvania. Tot vara se întâmplă și Festivalul Haferland, o săptămână cu evenimente și discuții dedicate culturii săsești. Sărbătoarea Rabarbărului aducea pe tavă de la plăcinte până la pizza cu rubarbă. 

Încă nu se știe dacă vor putea face ceva anul ăsta, spune Mehedin, care rămâne însă optimist: și dacă află în iulie că pot aduce oameni în august pentru TBT, se vor mobiliza.


Cum vor fi ieșirile în Deltă? 

De Ana Maria Ciobanu

Dacă aveai de gând să mergi în Deltă vara asta, trebuie să știi că mulți patroni de pensiuni și restaurante au folosit această perioadă fără turiști pentru a face amenajări care să permită distanțarea socială. 

Avantajul Deltei Dunării e că are întinderi mari de apă și de uscat unde poți fi aproape singur. Găsești plaje pustii, lagune, canale aproape neumblate și spații de campare ascunse. Dacă vrei, poți să nu te întâlnești cu nimeni.

Dar vara în Deltă nu o să mai semene cu cea de anul trecut. Distanțarea socială înseamnă că festivalurile cu borș pescăresc și cântece lipovenești sau concursurile de pescuit cel mai probabil nu se vor mai desfășura. Plimbările pe Dunăre ar putea fi posibile doar în grupuri mici – ceea ce ar putea crește costul excursiilor, pentru că motorina s-ar împărți la mai puțini pasageri.

Gentilia Zenovei se ocupă de comunicare la Primăria Jurilovca, un sat pescăresc aflat chiar la intrarea în Deltă. Spune că proprietarii de pensiuni sunt optimiști și pregătiți să respecte orice reguli pentru primirea turiștilor. Nimeni nu crede că turiștii vor da năvală începând cu 15 mai; mai degrabă din iulie și august își vor face curaj. 

De asemenea, nimeni nu se așteaptă la profit pentru vara aceasta, spune Zenovei. Doar la continuitate, mai ales că și turiștii vor fi rezervați cu cheltuielile, pentru că nimeni nu știe ce urmează economic. 

Reprezentanții Complexului Gura Portiței cred că nu se va pune totuși problema bărcilor supra-aglomerate, pentru că turiștii vor veni în grupuri mici. Au gândit deja programe pentru servit masa în ture și au instalat dozatoare cu dezinfectanți.

Proprietarii de complexuri turistice mari spun în mesajele cu care își promovează serviciile că vor muta mesele afară sau vor oferi room service celor care preferă să nu interacționeze cu alți turiști. Cei care primeau preponderent turiști străini, cum e Ștefan Constantin, care organizează excursii cu caiace și biciclete în zone izolate din Deltă, nu sunt optimiști. Constantin a pierdut 80% din rezervările pe care le avea pentru sezonul acesta.

Crede că revenirea turismului în Deltă va fi firavă, dar și că turiștii nu vor mai petrece vacanțe lungi într-un singur loc. Vor veni dornici să exploreze, ca să compenseze lungul timp petrecut în casă. Așa că poate turele cu biciclete și caiace vor fi și pe lista de preferințe a turiștilor români. (Cele peste 300 de specii de păsări din Deltă cu siguranță s-ar bucura de revenirea la plimbări cu lotci tradiționale, deplasate cu puterea ramelor, nu a motoarelor.)

Mircea Chelbașu are 51 de ani și se ocupă împreună cu partenera lui de cazat turiști în patru camere din Crișan, Tulcea. Pescuiește, gătește, duce turiștii cu barca la Pădurea Letea și Sulina, îi ia cu bagajele din Murighiol, îi plimbă pe canele, le arată păsări și plauri.

Spune că viața în Crișan nu s-a schimbat prea mult de când cu pandemia. „Noi oricum suntem izolați. În sate nu are nimeni coronavirus. Izolarea e bună, dar e suficient un prost care nu respectă regulile… și nu vom mai fi așa de izolați. În rest trăim la fel, tot grătare, tot înmormântări, tot pescuit. Șacalii urlă noaptea. S-au întors pelicanii creți. Doar că nu sunt turiști. În rest, suntem ca acum 50 de ani.” 

Din martie și până în mai, Mircea spune că a pierdut 20.000 lei. Avea caietul plin cu rezervăriîncă din septembrie anul trecut. Le tot mută și le tot amână, în funcție de cum îl sună turiștii. De când a anunțat președintele eventuale relaxări, telefonul îi sună iarăși. Are rezervări din iunie până în septembrie pentru cele patru camere, fiecare cu baie proprie, doar să și poată ajunge oamenii la el.

„Nu mi-e frică”, spune Chelbașu. „Am lada plină de carne și pește, am legume în grădină. Avem din ce să trăim și dacă mai ține pandemia încă un an. Nu-i problemă că n-am avea ce să mâncăm. Dar ca să plătim datoriile, da, avem nevoie de turiști.”


Cum va arăta vacanța școlară de vară? 

De Maria Bercea

După închiderea școlilor din 11 martie, Ministerul Educației a încurajat învățarea online, dar opțional și doar pentru recapitulări, fără predarea de noi cunoștințe și fără evaluarea elevilor.

Apoi, pe 22 aprilie, ministrul a emis un ordin prin care cursurile online au devenit obligatorii și sunt monitorizate, iar profesorii trebuie să continue predarea materiei potrivit programei.

Pe 27 aprilie, lucrurile au devenit mai clare: școlile și grădinițele de stat nu se mai redeschid în acest an școlar. Elevii din clasele terminale sunt singurii care pot veni la școală din 2 iunie, la ore de pregătire pentru Evaluarea Națională sau pentru Bacalaureat.

Examenele vor fi organizate pe 15-18 iunie (pentru clasa a VIII-a) și 22-25 iunie (pentru clasa a XII-a), Bacalaureatul nu va mai avea probe orale (notele se echivalează cu mediile din liceu sau cu examenele recunoscute european sau internațional), cu respectarea unor reguli stricte de igienă și distanțare. O sesiune specială pentru elevii care nu pot participa la primele probe din cauza COVID-19 va avea loc la final de iunie-început de iulie.

Vacanța școlară se anunță la fel de lungă ca și în anii anteriori. Diferența o va face incertitudinea care planează asupra anului școlar următor, când ar trebui să fie recuperată materia pierdută în cele trei luni cât școlile au stat închise din cauza epidemiei.

Pe timpul verii, ministerul lucrează la ghiduri metodologice care să-i îndrume pe profesori să eficientizeze recuperarea, la dotarea elevilor cu tehnologie și la materiale care să susțină învățarea online, spune Jean Badea, directorul de cabinet al ministrului Monica Anisie. Ministerul Educației are în plan și programe de formare pentru creșterea competențelor digitale ale profesorilor. „Va fi practic un pachet complet care să compenseze și efectele perioadei acesteia, dar să pregătească și începutul anului școlar următor, indiferent în ce format va fi acesta.”

Vacanța de vară a elevilor din România este una dintre cele mai lungi din Europa (cea de anul trecut a avut 12 săptămâni, față de cea din Germania sau din Marea Britanie, de doar 6 săptămâni), iar dublarea ei cu perioada petrecută acasă, cu sau fără cursuri online, nu are cum să nu afecteze învățarea, spune Ciprian Fartușnic, cercetător la Institutul de Științe ale Educației.

„Orice competență ajunge să fie dezvoltată prin exercițiu; tu pui la bătaie competențe mai simple ca să poți să dezvolți apoi competențe mai complexe.” După o pauză de șase luni, „vei avea un eșafodaj mai precar pe care să construiești mai departe. Asta înseamnă că va trebui să revii mai mult și mai des asupra bazei, iar ritmul va fi mai scăzut decât de obicei. Asta dacă tu vrei să lucrezi cu toți copiii.”


Vin în țară românii din diaspora?

De Andreea Vrabie

După trei luni în care cele mai multe zboruri comerciale au fost anulate, companile aeriene anunță că încep să-și reia cursele, inclusiv spre și dinspre România, din iunie sau iulie. Tarom a operat încă din mai o serie de zboruri de repatriere a românilor din Italia, Spania, Belgia și Olanda, iar în iunie continuă cu unele din Germania, Italia, Israel și Austria – deci românii din diaspora se pot întoarce în țară.

Dacă la începutul pandemiei țările Uniunii Europene au reacționat individual și necoordonat în decizia de a-și închide granițele, Comisia Europeană recomandă ca reducerea restricțiilor de circulație să se facă în mod gradual și coordonat. Comisia precizează că eliminarea restricțiilor de călătorie și a controalelor la frontieră ar trebui să înceapă între zonele sau statele membre care prezintă situații epidemiologice similare.

În prezent, toți cei care intră în România trebuie să stea în carantină sau izolare alături de membrii familiei timp de 14 zile (sau, la cerere, în centre speciale).

Irina Lazăr, 32 de ani, locuiește de patru ani în Zürich, Elveția, unde termină un doctorat în neurobiologie. Își vizita odată la trei luni părinții din Găești, județul Dâmbovița, și nu a stat niciodată mai mult de cinci luni fără să-i vadă. „Sunt și singurul copil al familiei, deci nevoia e mare”, spune Irina. Pentru că ultima dată s-au văzut de Crăciun, speră să ajungă în România la vară, dar totul depinde de condițiile de la graniță. „Dacă se impune perioada obligatorie de 14 zile de carantină, devine mai complicat să ajung, pentru că să-ți iei două săptămâni de concediu când încerci să termini un doctorat nu e chiar ușor.” 

Anca Ciucur, 35 de ani, este decisă să-și vadă vara asta tatăl și bunica din Adjud, județul Vrancea. „Cum se dă drumul la avioane, vin.” S-a mutat în Marea Britanie în 2011, pentru că îi era greu să găsească un loc de muncă în Timișoara, unde locuia. În urmă cu trei ani a obținut cetățenia britanică și acum face marketing pentru o companie de design de grădini. Petrece de obicei Paștele sau Crăciunul acasă, iar în ultimii ani a încercat să aibă măcar o vacanță cu partenerul și părinții ei. După ce a murit mama ei anul trecut, și-a propus să revină o dată la două-trei luni. Cel mai greu este să știe că nu-l poate ajuta pe tatăl ei de la distanță. Îl sună îngrijorată de mai multe ori pe zi să vadă dacă el și bunica sunt bine. Anca speră să ajungă acasă în iunie și se gândește să-și ia bilet doar dus. „Dacă sunt acolo, mă duc eu la cumpărături, nu se duce el. Vreau să-i ajut și m-ar mai liniști un pic statul acolo.”

(Dacă locuiești în afara țării poți afla dintr-o pagină a Ministerului Afacerilor Externe ce restricții de călătorie există în acest moment în țara din care vii – din Europa, respectiv din afara ei – și în cele prin care tranzitezi.) 


Ce fel de competiții sportive vor exista și cum se vor desfășura? 

De Andreea Giuclea

Cu Jocurile Olimpice, EURO 2020 și Wimbledon amânate sau anulate, ce trebuia să fie o vară aglomerată a devenit una incertă pentru sport. Ce mai poți spera să vezi sunt cursele pentru titlu sau retrogradare din campionatele tale preferate, poate niște meciuri în Champions League – se discută despre un turneu final la Lisabona –, poate și turneele de Grand Slam US Open și Roland Garros, în septembrie. 

Dar le vei vedea cel mai probabil la televizor.

Prima ligă europeană de fotbal care a fluierat restartul pe 16 mai a fost Bundesliga. Jucătorii se antrenează de la început de aprilie în grupuri mici, respectând distanțarea socială, și sunt testați regulat, iar federația germană a reglementat în cele mai mici detalii activitatea celor câteva sute de oameni care fac mecirile să se întâmple – de la personal de securitate, presă și copii de mingi la antrenori, jucători și arbitri.

Italia, Spania și Marea Britanie au anunțat și ele reînceperea campionatelor în iunie. Franța, Belgia și Olanda le-au oprit, unele acordând și titlul de campioană. La fel au făcut și ligile de handbal din Ungaria, Germania, Danemarca sau Franța. 

În România, meciurile din Liga 1 de fotbal reîncep din 13 iunie, iar Ionuț Stroe, ministrul Tineretului și Sportului, a anunțat că are solicitări și pentru campionatele de automobilsm, ciclism și motociclism. În schimb, în handbal sezonul 2019-2020 a fost înghețat fără acordarea titlului.

La începutul lui iunie, ministrul spunea că meciurile se vor desfășura fără spectatori, dar nu excludea posibilitatea ca tribunele să se umple din nou, dacă evoluția epidemiei va fi bună.

Sportul pe care-l vom mai vedea live vara asta va fi diferit de cum îl cunoșteam: cu tribune goale (sau cu fani de carton), lipsite de cântece și culoare; fără strângeri de mâini sau poze de echipă la început, cu conferințe de presă online, probabil fără celebrări după goluri. 

Dacă nu, ne rămâne sportul virtual, o industrie în creștere, ajunsă la 1 miliard de dolari, cu o audiență globală anuală de 500 de milioane de spectatori. Sportivi celebri din tenis, fotbal, baschet sau Formula 1 participă de acasă în simulări virtuale ale curselor și meciurilor care nu se mai pot juca, transmise la televizor și comentate în timp real. 

Și în România, fotbaliști din Liga 1 se duelează pe FIFA20 în eCupa României, Sorana Cîrstea a jucat tenis pe PlayStation în Mutua Madrid Open Virtual Pro, alături de Andy Murray sau Rafael Nadal, iar Florin Mergea a schimbat racheta de tenis cu simulatorul de condus din sufragerie, concurând în Racing League Romania, un campionat de sim racing cu aproape 20.000 de vizualizări, transmis pentru prima oară și la televizor. 

Dar cu cât lipsesc mai mult din competiții și cu cât vor juca mai multe meciuri fără spectatori, cluburile și sportivii vor avea pierderi financiare tot mai mari. Cei mai mulți jucători de tenis nu au momentan nicio sursă de venit, iar multe cluburi și ligi sunt în pericol de faliment, cum a pățit clubul de fotbal MSK Zilina, de șapte ori campion al Slovaciei, sau federația de fotbal din Uruguay, care a concediat 400 de angajați.

Odată cu ridicarea stării de urgență, pe 15 mai, sportivii de performanță au putut începe cantonamentele în aer liber, iar de la 1 iunie și pe cele în interior. Bazele sportive s-au redeschis pentru sporturile practicate individual, dar rămân interzise adunările de mai mult de trei persoane, măsură valabilă și pentru sportul amator. 


Vom putea ieși în parc?

De Oana Sandu

Parcurile s-au redescris pe 15 mai, însă și acolo trebuie respectată regula de a merge în grupuri nu mai mari de trei persoane.

În majoritatea localităților, locurile de joacă pentru copii au rămas însă închise. Aici există un risc epidemiologic mai mare fiindcă copiii se joacă pe tobogane, leagăne, balansoare, deci pun mâinile pe aceste obiecte pe care și alții le ating.

Grupul de inițiativă civică Grow Up România, care militează pentru un București prietenos cu copiii, a găsit câteva soluții adaptate după cele ale altor țări, pe care le recomandă autorităților locale. Și ei susțin evitarea locurilor de joacă pentru că noul coronavirus rezistă până la două-trei zile pe suprafețe din plastic și inox. În plus, pentru că în zilele de vară parcuri ca „Alexandru Ioan Cuza” (fostul IOR) din cartierul Titan, Herăstrău, Cișmigiu sunt pline ochi, grupul civic recomandă ca autoritățile să revitalizeze spațiile verzi dintre blocuri, care acum sunt fie neîngrijite, fie îngrădite. 

Alma Cazacu, membră a Grow Up România, spune că, în felul ăsta, s-ar decongestiona „parcuri care sunt super aglomerate, nici nu poți să te plimbi cu rolele sau cu bicicleta, pentru că dai peste oameni; nu ai cum să te bucuri de spații verzi. Dacă s-ar scoate gardul de lângă Palatul Parlamentului sau toate aceste mici grădini de bloc ar fi folosite și eliberate, ar fi cu totul altfel”.

O altă soluție ar putea fi instalarea unor cișmele cu apă și săpun sau asigurarea acestora în toaletele publice din parcuri. Ar trebui interzis și consumul de alimente și băuturi, pentru a evita atingerea feței cu mâinile contaminate. 

Și în Belgia, unde parcurile au rămas deschise primăvara asta, s-au luat măsuri similare. Alergatul în grup, locurile de joacă, jucatul cu mingea în grup au fost interzise. Doar femeile însărcinate și cei vârstnici au avut voie să stea pe bănci, dar nu mai mult de cinci minute. Autoritățile belgiene le-au recomandat oamenilor să revină mai târziu dacă văd parcul aglomerat.  

Din iunie sunt permise și evenimentele de cinema în aer liber. Ligia Verkin Keșișian, care a organizat astfel de evenimente în ultimii opt ani în București, Brașov sau Sibiu, spune că anul ăsta ele vor primi probabil un public mai mic, iar scaunele se vor afla la distanță mai mare unul de celălalt.

Ecologa Maria Rusu iese cu fetița ei de 9 ani aproape în fiecare zi în grădina blocului din cartierul Titan. Sar un gard ca să ajungă acolo, își pun o pătură pe iarbă, citesc, joacă badminton. Rusu are 45 de ani, locuiește aici de când era în clasele primare și, în ultimii ani, a trimis zeci de petiții Primăriei Sectorului 3, care a îngustat grădinile dintre blocuri ca să facă trotuare din pavele. 

Crede că oamenii au o foame de verde pentru că parcurile au fost închise. Chiar după redeschiderea lor, și-a propus să le ocolească în continuare pe cele mari și să rămână în grădină, unde fetița să-și dea întâlnire pe rând cu câte o prietenă din cartier. 

Rusu se întreabă zilele astea cum va fi vara la locul de joacă unde obișnuia să-și ducă fetița. Vom avea fiecare bucățica lui de iarbă și vor reuși copiii să nu interacționeze?

Întrebarea asta i-am pus-o și Otiliei Mantelers, psiholog și mamă a trei copii. Mantelers spune că și cei de 3-4 ani înțeleg când le explicăm că e spre binele tuturor să ne luăm distanță chiar și de prietenii cu care înainte ne jucam în parc. Mai complicate vor fi momentele când copiii vor vedea că alți părinți își lasă copiii să facă ceea ce lor nu le este permis.


Vom putea cumpăra din piețe? 

De Anca Vancu

Cele două luni în care producătorii agricoli și-au putut vinde la tarabe zarzavaturile și legumele de primăvară au fost ca o perioadă critică de probă, din care am câștigat cu toții. Micii producători și-au putut vinde ceapa și ridichiile, iar noi am putut găsi produse proaspete pe timp de criză. 

Cei mai mulți dintre vânzători s-au obișnuit cu regulile de igienă și distanțare socială. Dacă ai mers în piață, probabil ai văzut dezinfectanți lângă grămezile de legume, la ieșirea sau la intrarea din piață – e acel nou obicei pe care-l vom observa prin toate locurile redeschise. Au fost și unele excepții, când piețele s-au aglomerat deodată de sărbători și a fost iar ca înainte, spre nemulțumirea autorităților.

E discutabil dacă vânzările au scăzut sau au crescut în perioada asta, spune președintele Asociației Piețelor Agroalimentare, Ioan Teodor Birț. Dacă cifrele sunt pe minus, să nu dăm vina doar pe pandemia care i-a împiedicat pe oameni să vină la piață, spune el. Piețele sunt într-un regres de mult timp, iar producătorii români nu sunt susținuți economic suficient.

La final de aprilie, Birț spunea că piețele erau pregătite pentru relaxarea măsurilor. Nu lua însă în calcul să pună paravane între tarabe, cum au sugerat unele voci. „Vine vara. Orice plastic în plus va crea un efect de seră care va dăuna produselor perisabile”, spunea el. Tot ce trebuie ca lucrurile să funcționeze în siguranță e ca oamenii să se comporte civilizat și responsabil. Să respectăm intervalul orar al vârstnicilor, dacă se va păstra. Să mergem cu o listă de cumpărături făcută dinainte.

Pe cât putem, să nu ne îmbulzim – e destulă ceapă pentru toată lumea.


Vom putea vizita muzee și galerii?

De Vlad Odobescu și Oana Filip

Noaptea Muzeelor, un eveniment la care participau sute de mii de români în anii trecuți și care era programat inițial pentru 16 mai, a fost amânat și ar urma să se desfășoare pe 14 noiembrie – nu știm deocamdată în ce condiții. Dar poți să-ți iei deja porția de cultură post-izolare.

Muzeele, bibliotecile și librăriile au fost primele instituții de cultură care s-au redeschis după relaxarea măsurilor de circulație. Aceste instituții au trebuit însă să-și ia măsuri de siguranță. Vei intra în muzeu cu mască, ți se va măsura temperatura la intrare și va trebui să păstrezi o distanță de 2 metri față de persoanele din jur. Vizita muzeul va fi pe un traseu unidirecțional și nu poate dura mai mult de două ore.

La nivel european există deja îngrijorări că o parte dintre muzee – cele care nu beneficiază de subvenții din bani publici și depind de vânzarea biletelor – nu vor supraviețui contextului creat de pandemie. Directorul British Museum din Londra, Hartwig Fischer, a spus că actuala criză este „cel mai greu moment de după al doilea război mondial” pentru instituția sa și a cerut sprijinul autorităților.

Susține jurnalismul care aduce oamenii împreună.

De la începutul pandemiei, instituțiile culturale din România încearcă tot felul de soluții pentru a rămâne aproape de public. Muzeele și galeriile își promovează tururile virtuale, arată pe Instagram lucrări din colecții și pregătesc vernisaje online. Ioana Călinescu, specialist PR la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), crede că instituția pe care-o reprezintă va ieși mai vie din încercarea de-acum. (Într-o lună obișnuită, muzeul avea în jur de 3.000 de vizitatori, care-i aduceau venituri de 30.000 de lei.)

„Urmăresc ca pe-un proiect antropologic ce se întâmplă”, spune Călinescu. Curatorii și cercetătorii muzeului, obișnuiți multă vreme într-un sistem rigid, încep acum să se adapteze online și concep prezentări ale artiștilor și lucrărilor din muzeu pentru pagina de Facebook. Așa s-a născut #MNACvirtual, o colecție de fotografii și filme scurte despre lumea muzeului.

Acum, MNAC se pregătește de noul sezon expozițional care va începe pe 10 iunie, fără un vernisaj cu mii de oameni, ca în alți ani. Nu știm deocamdată cum vor arăta vizitele la MNAC: muzeul așteaptă încă un set de reguli. Călinescu nu crede că distanțarea va fi o problemă, având în vedere că spațiul, aflat într-o aripă a Palatului Parlamentului, este suficient de mare. 

După ce s-a închis Muzeul de Artă Recentă (MARe), inaugurat în octombrie 2018 într-o clădire nouă din nordul Bucureștiului, directorul instituției și criticul de artă Erwin Kessler a început o serie de clipuri în care prezintă lucrări. Seria se numește Singur în MARe. Pagina de Facebook găzduiește un alt program, Dincolo de carantina de fier, în care artiștii care au lucrări în muzeu trimit poze cu ei din auto-izolare.

Muzeul s-a redeschis pentru public pe 23 mai cu expoziția artistului german Gregor Schneider, una gândită cu mult înaintea pandemiei, însă „premonitorie”, spune Kessler: „A realizat în interiorul muzeului patru camere, din care două sunt efectiv izolate. Vom păstra pentru public o imagine a izolării care provine dinainte de recomandarea generală pentru izolare”. Planul e să nu existe vernisaje o vreme, iar accesul să fie permis pentru cel mult 20 de vizitatori în același timp.

După începutul pandemiei, Anca Poterașu Gallery a devenit parte dintr-o colaborare între 12 asemenea instituții, Exhibition continues. Platforma, inițiată de Suzana Vasilescu de la Suprainfinit, prezintă lucrări vândute de fiecare galerie.

Galeria se va deschide pe 13 iunie cu o expoziție a artistului Iosif Kiraly. E clar însă că în post-pandemie, lucrurile nu vor mai funcționa la fel.

„Ne-am gândit să facem un vernisaj, să începem la 12 și să stăm până seara la 9 și în timpul ăsta să primim grupuri mici”, spune Poterașu. „Vedem câți oameni pot intra în galerie, iar ceilalți vor aștepta afară, la distanță, și în timpul ăsta vor putea bea un pahar.” O altă idee e ca artiștii care expun să facă printuri pentru niște măști care să fie apoi împărțite vizitatorilor. 

Dragoș Neamu, manager de proiecte în cadrul Rețelei Naționale a Muzeelor din România, speră că muzeele din țară „vor fi mult mai atente decât până acum cu potențialul creativ pe care îl au și vor încerca să propună lucruri surprinzătoare pe bani puțini”.

„Vor avea o altă introspecție asupra colecțiilor pe care le dețin, probabil vor gândi alte forme de valorificare. Din păcate, probabil că vor exista și reduceri drastice de personal.”

Directorul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Luis Ovidiu Popa, spune că perioada de-acum aduce mai multe tipuri de întrebări pentru care nu există încă răspunsuri. „Ne putem gândi imediat că interacțiunea cu publicul în mediul online ar putea permite păstrarea acestei funcții educative a muzeelor. Dar dacă acest lucru se va realiza, audiența va fi diferită, metodele de lucru vor fi diferite și, mai ales, o componentă esențială a vizitei în muzeu va fi pierdută: interacțiunea directă a publicului cu obiecte reale, purtătoare de semnificație inclusiv prin componenta materială a obiectului.”

Mai e și partea legată de bani. Pentru un muzeu ca Antipa, care reușea înainte de pandemie să-și asigure jumătate din buget din vânzarea de bilete, perioada următoare pare complicată. În condițiile în care subvenția de la Ministerul Culturii acoperă cheltuielile salariale și puțin din cele de funcționare, banii proveniți din venituri proprii asigurau restul cheltuielilor, inclusiv pentru conservarea colecțiilor, cercetare și activități cu publicul. 

„Dacă în perioada următoare deschiderii fluxul de vizitatori nu va fi suficient de consistent, este posibil să ne aflăm în situația în care să pierdem mai mulți bani ținând muzeul deschis”, spune directorul. 

Istoria muzeului îl obligă însă să fie optimist: muzeul funcționează de 186 de ani fără întrerupere, din care 112 în actualul sediu. A trecut prin războaie, cutremure și alte momente critice. „Cred că acestea sunt premise rezonabile să spun că Muzeul Grigore Antipa va supraviețui și acum, împreună cu publicul său de astăzi și de mâine.”


Vor fi deschise cetățile și alte obiective turistice?

De Oana Filip

Marile obiective turistice trăiesc aceeași incertitudine ca micile muzee. Se pregătesc să primească vizitatori după săptămâni în care au stat cu ușile închise, dar și să-și facă spațiile mai sigure.

Castelul Bran se va deschide pe 5 iunie. Alexandru Priscu, marketing manager la Castelul Bran, spune că, în perioada stării de urgență, au stat în stand by, deși situația nu a fost „deloc plăcută”. Au căutat echipamente de protecție, dar nu știau exact ce trebuie să facă pentru că nu existau prevederi clare din partea autorităților. Proprietate privată, castelul depinde de banii de bilete. Dacă anul trecut au fost aproximativ un milion de vizitatori, acum numărul pare imposibil; Priscu spune că s-au pregătit pentru o scădere cu aproape 68% a numărului de vizitatori.

La cetatea Râșnov vin aproape jumătate de milion de turiști pe an, spune Gabriel Guteanu, inspector turistic în cadrul primăriei Râșnov. Încă din februarie se așteptau la mai puțin turiști, pentru că cetatea se închidea pentru restaurare, dar grădina urma să rămână deschisă și acolo să aibă loc, printre altele, Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov, Festivalul de Reconstituire Istorică și Rockstadt, un festival de muzică rock.

Pandemia a forțat autoritățile locale să închidă și grădina și să anuleze și festivalurile. „Practic, cred că ramura asta de turism anul ăsta va fi moartă”, spune Guteanu. Dar faptul că nu vor fi evenimente mari nu înseamnă că nu vor fi turiști. Inspectorul crede că după săptămâni de stat în casă, oamenii vor dori să mai schimbe decorul. „Dacă te plimbi nu înseamnă că trebuie să și cheltui, dar eu zic că pe plan local, turismul intern sunt sigur că va merge.”

La Cetatea Făgărașului, angajații au profitat de perioada asta să reorganizeze expoziția permanentă, să restaureze piese istorice și să digitalizeze registrele scrise ale muzeului. În paralel, se pregătesc și pentru conviețuirea cu pandemia. 30 de camere sunt deschise turiștilor, cam 1.400 de mp. Se gândesc să nu permită mai mult de 200 de vizitatori într-un ciclu de vizitare. Deocamdată, Elena Băjenaru, managerul muzeului, spune că nu poate asigura măști decât pentru personal, dar că sigur va fi dezinfectant la intrarea în tur și de mai multe ori pe parcursul acestuia. „Pentru noi cred că va fi un an mai dificil. Școala Altfel s-a dus, aveam un număr foarte mare de grupuri. Sperăm să realizăm măcar 40% din ce am realizat anul trecut.”


Vom merge la mall?

De Nicoleta Rădăcină

Magazinele din malluri cu acces din exterior s-au deschis pe 15 mai în primul val de relaxare a restricțiilor. Celelalte magazine din mall s-ar putea redeschide pe 15 iunie dacă numărul de cazuri noi de coronavirus scade în continuare, dar cinematografele, locurile de joacă din interior și zonele de tip food court nu sunt încă pe lista spațiilor care ar putea deschide din nou curând.

În timpul ăsta, AFI Cotroceni analizează reacțiile mallurilor în țările în care au fost deja introduse măsuri de relaxare. „Am observat că în Dubai sunt scoase băncile sau scaunele de pe coridoare, pentru a nu încuraja interacțiunile. Personalul de la securitate este mult mai alert, supraveghează cu strictețe ca toți vizitatorii mallului să poarte măști și să respecte toate regulile de igienă impuse de autorități”, spune Silviu Chivereanu, Marketing Manager AFI Cotroceni. „De asemenea, instalarea de dezinfectante pentru clienți în cât mai multe puncte din mall este esențială. Cu siguranță, în funcție de ceea ce vor prevedea autoritățile de la noi, și AFI Cotroceni va aborda toate bunele practici din afară, dar și cele care se vor plia strict pe nevoile noastre locale.”

Chivereanu spune că AFI Cotroceni se va redeschide atunci când autoritățile vor considera că este momentul potrivit. „În următoarea perioadă, doar un lucru e sigur, vom avea o nouă normalitate. Evenimentele cu multe persoane cu care eram obișnuiți nu vor mai avea loc, acestea vor fi regândite și se vor adapta noilor reguli scrise și nescrise pe care acest virus le-a instituit.”


Ne reînnoim garderoba?

De Oana Filip

Fie că e vorba de sandale noi, un costum de baie sau măcar un tricou, vara vine cu cumpărături. Pandemia și izolarea însă, ne-au schimbat comportamentul de consumatori. 

Pe site-ul Diva Charms, pe lângă rochii colorate, vezi modele de pijamale, viziere din plastic sau măști din bumbac. „Am înregistrat o creștere a vânzărilor, dar pe zona de haine de indoor. Și o scădere pe cealaltă zonă, de rochii”, spune Andreea Căliman, fondatoarea brandului. „Noi am vândut pijamalele ca fiind seturi pe care le poți purta și după ce trece criza. Le-am făcut dintr-un satin mai elegant și le-am făcut tip cămașă, să le poți purta și afară, cu o centură lată și cu sandală.”

Au început să facă și măști de bumbac pe care le trimiteau gratis clientelor care comandaseră produse. Când au văzut că multă lume nu vrea decât măști, le-au transformat în produse de sine stătătoare. Pijamalele le-au adus cliente noi, care s-au întors apoi după rochii.

În magazinul online Answear, promoția de primăvară din aprilie a adus vânzări cu 70% mai mari decât aceeași perioadă, anul trecut. „Cred că e-commerce-ul e foarte câștigat”, spune Raluca Radu, Country Manager Answear România. „A fost o oportunitate și este în continuare de a duce noi cumpărători online și probabil mulți dintre ei vor rămâne cumpărători online.” 

Cumpărătorii, adaugă Radu, au preferat rochiile, pantofii sport și jeanșii. A crescut comanda medie, dar a scăzut numărul de produse vizualizate. „E clar că vin mult mai țintit. Am nevoie de o rochie nu știu de care și am nevoie de brandul X.” 

„Moda e foarte reactivă la mediul socio-politic”, crede Mihaela Dulgheru, directorul creativ a brandului DALB. Se gândește că clienții se vor orienta mai degrabă spre piese care să nu se demodeze la anul, spre mai multe „investiții sigure” și mai puține „mofturi”. „Eu dacă mă pun în ipostaza de consumator așa aș face”, spune Dulgheru. „Aș cumpăra efectiv lucruri în care pot avea încredere și în niciun caz nu aș mai face alegeri emoționale.” 

Crede că și după ce se vor deschide magazinele, oamenii tot online vor alege. „Probatul de haine presupune interacțiune destul de personală, nu mi-e foarte clar cât de repede o să ne recăpătăm și noi, și clientele, curajul să facem asta.” Datorită poziționării la parterul unui hotel de lux, traficul în magazinul ei nu e foarte mare și fiecare clientă are parte de atenție individuală. Nu crede că va fi greu să controleze câte persoane se află în magazin, dar mai mult decât a pune dezinfectant și a da vânzătoarelor măști, Dulgheru nu vede ce ar putea face.

Și, ne cumpărăm costume de baie? Nu prea, sau cel puțin nu încă. „Avem stocuri foarte mari, prețuri foarte bune, dar momentan e o categorie afectată”, spune Radu. Poate după anunțul că se redeschid plajele vor mai crește vânzările.


La ce drepturi vom renunța și pe timp de vară?

De Oana Sandu și Anca Vancu

Am trăit o primăvară în stare de urgență în care multe drepturi civile ne-au fost îngrădite: cel la întrunire, la viață privată, la circulație, chiar și la educație în unele cazuri, fiindcă autoritățile au prioritizat eforturile de limitare a efectelor pandemiei.

Vor mai fi restricții, limitări ale drepturilor și abuzuri ale autorităților și vara asta. De aceea, câteva organizații neguvernamentale s-au reunit ca să urmărească potențialele abuzuri de putere și să atragă atenția autorităților.

Unul dintre exemplele sesizate de Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) e că la două zile după decretarea stării de urgență, România a notificat Consiliul Europei cu privire la derogări de la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. „Ce ne-a surprins a fost că nu a existat niciun fel de discuție la nivel național despre acest lucru, nici măcar o informare prealabilă”, spune Oana Preda, director executiv al CeRe. 

Organizațiile au mai semnalat refuzul unor instituții de a răspunde la cereri de informații de interes public. Sau o amendă pe care a primit-o cineva pentru că a postat pe Facebook critici la adresa primarului, referitoare la lipsa de eficiență în combaterea pandemiei. 

„În perioadele de criză, nevoile și interesele femeilor lipsesc de pe agenda publică, iar inegalitățile de gen se adâncesc”, atrage atenția și Andreea Rusu, directoarea Centrului FILIA, un alt ONG din proiectul Starea democrației. Spre exemplu, organizația a documentat recent că, în perioada stării de urgență, foarte puține spitale făceau întreruperi de sarcină la cerere, motivând că avortul nu este o urgență. După ce mai multe ONG-uri au atras atenția asupra situației, Ministerul Sănătății a înștiințat Direcțiile de Sănătate Publică din județe că avortul la cerere este inclus în cadrul procedurilor urgente care pot fi realizate în timpul stării de urgență.

Distanțarea socială, care va continua și după 15 mai, va face dificilă participarea la ședințele consiliilor locale. Va dura mult până să mai putem organiza adunări publice (proteste, de exemplu). Și de aceea, avertizează Preda, „e posibil ca factorii de decizie să folosească mecanisme de decizie mai rapide și care ocolesc dezbaterea firească pentru democrație”.

Pentru că autoritățile ar putea profita că toată atenția publică e pe pandemie, am putea fi și noi, ca simpli cetățeni, mai agili civic. Să încercăm să ne implicăm în deciziile publice, să cerem autorităților să găsească instrumente de comunicare cu cetățenii, chiar și în condiții de distanțare socială. „Să avem în minte”, spune Preda, „că democrația nu e suspendată”.


Cum se poate schimba relația noastră cu natura? 

De Anca Iosif

Ecologul Tibor Hartel pune la victorii faptul că în izolare am putut să auzim din apartamente specii de păsări mai retrase, precum ciușul sau cănărașul, pe care altfel nu le-am fi remarcat din cauza traficului.

E clar și pentru el că încetinirea sau oprirea activităților industriale le-a dat mai mult curaj speciilor adaptate urbanului, dar și stelelor să strălucească pe un cer mai puțin poluat. Natura își revine, dar recuperarea ecosistemelor nu se face așa ușor, în două luni de pauză. Unii arbori seculari pe care-i tăiem acum, în timp ce citești acest articol, își revin în 300 de ani. Iar arborii bătrâni sunt huburi pentru ciocănitoare și tot așa. 

Hartel se trezește în multe dimineți la cinci și-și bea cafeaua ascultând diversele păsări care se aud de la geamul lui din Cluj, ca să le trimită date colegilor ornitologi, activitate voluntară la care nu are de gând să renunțe nici după 15 mai.

În această readaptare a speciilor trebuie să vedem oportunitatea, crede Hartel. Poate educația ecologică se poate transforma din excepție într-o normalitate în sate sau orașe în care s-au restabilit anumite specii de păsări sau animale.

Că ne dăm seama sau nu, ne putem micșora și amprenta de carbon. „Eu, unul, nu cred c-o să mai zbor așa des pentru workshopuri sau conferințe”, spune Hartel. „Brainstorming și manuscrise putem crea și pe Zoom.” E și un moment să creăm legături de lungă durată cu producătorii locali, să ajute fiecare cu ce poate.

Educația și reconectarea la natură se traduc, pentru zeci de mii de oameni, și prin participarea la concursuri de alergare montană în Carpați. Ciucaș X3 este competiția care aduna anual 2.500 de alergători în masivul cu același nume, pentru a parcurge între 21-108 kilometri, în funcție de suflu și de pulpe. Le e clar și organizatorilor că în forma asta nu pot rămâne cu concursul, programat inițial în septembrie. Le vor propune celor 400 de participanți înscriși până acum să-și recapete banii sau să redirecționeze taxele de înscriere spre una din cele trei cauze în care-și investește echipa eforturile: o reîmpădurire, o eoliană sau în remarcări de trasee turistice.

Pe viitor, poate vor transforma Ciucaș X3 într-o serie de concursuri lunare, cu număr limitat de alergători la fiecare, dar pentru că e greu să prevadă ce va fi în toamnă, echipa preferă să le gândească la startul din 2021.

Altfel, pentru doritorii de plimbări pe poteci, de pe 15 mai avem liber la drumeții, pescuit sau alpinism, dar trebuie să respectăm măsurile de distanțare socială chiar și la iarbă verde.

Pentru trasee montane, Societatea Ghizilor și Liderilor Montani recomandă să ne gândim la unele mai ușoare decât nivelul nostru actual, pentru că venim după o perioadă lungă de stat în casă. De asemenea, să nu le parcurgem în grupuri mai mari de șase persoane, dar nici să ne aventurăm singuri. Desigur, dezinfectarea echipamentelor este necesară, dar poate cea mai importantă recomandare: să ne limităm plimbările la o zi. Să nu riscăm dormitul în camere de cabane cu paturi multiple sau mâncatul în sălile de mese.


Ce putem face într-o altfel de vară?

De Cătălina Albeanu

Ce știm sigur despre vară e că e prea devreme să ne facem planuri. Dar putem să ne gândim la schimbările din ultimele luni pe care am vrea să le păstrăm și după perioada de izolare și să tragem cu ochiul la ce se întâmplă în alte țări care au început deja relaxarea restricțiilor. 

Iată câteva idei de relaxare în vara actuală:

  • Putem redescoperi strada pe care locuim și jocul copiilor în fața casei, spune arhitecta Ilinca Păun Constantinescu. Grădinile blocurilor și străzile mai puțin circulate de mașini pot redeveni spații de relaxare. Pandemia scoate în evidență nevoia de reconectare cu spații deschise din orașe, de la regândirea spațiilor de agrement în aer liber nefolosite până acum, până la lărgirea trotuarelor și amenajarea mai multor piste de biciclete. Un prim pas în această direcție în București este proiectul „Străzi deschise”, inițiat de ARCEN. Inițiativa pune la dispoziția bucureștenilor șapte zone pietonale în centrul orașului pentru plimbări în weekend.
  • Dacă încă nu te simți confortabil cu ieșirile în parcuri sau cu un drum la munte sau la mare anul acesta, îți poți aduce natura în casă, prin amenajarea unei mici grădini pe balcon sau într-un colț de relaxare. Alege ghivece în culori pământii și evită simetria, pentru că ceea ce ne place în natură este haosul care ne lipsește într-un oraș sistematizat, spune Luminița Nicorici, peisagist și cofondator Primitiv Plants.
  • Avem acces la noi platforme de streaming pe care putem accesa evenimente culturale. IaBilet.ro a lansat vStage, unde artiștii, comedianții, trainerii și creatorii de conținut pot prezenta spectacole sau cursuri, live sau înregistrate. Împreună mai puternici, platforma lansată de Vodafone România, prezintă cursuri și spectacole live. Chiar dacă rămânem în fața ecranelor, calendarul evenimentelor din vară nu s-a golit.
  • Vara înseamnă salată și salata înseamnă dressing. Combinațiile sunt aproape infinite, de la clasicul mix de ulei, oțet și sare, mâncat la final cu o pâine aleasă doar pentru capacitatea de a absorbi cât mai mult sos, până la variante cu mai multe ingrediente, cum ar fi rețeta cu ceapă, recomandată de Cătălina Penciu.
  • Cinematografele drive-in ar putea să revină în forță. Poți vedea un film din siguranța propriei mașini, și spațiul este destul de flexibil pentru a introduce o distanță mai mare între mașini. Astfel de cinematografe au funcționat, de exemplu, între 2009-2011 la București în Băneasa, și într-o seară din septembrie 2019 în Dumbrăvița, Timiș. Primele evenimente de acest fel vor avea loc, după 1 iunie, pe malul Lacului Snagov. În alte țări, cum ar fi SUA sau Coreea de Sud, aceste cinematografe au fost o soluție de agrement pe timpul izolării, chiar dacă alte business-uri neesențiale au fost închise. 

Ce facem cu dorul de vara pe care o știam? 

De Ana Maria Ciobanu

Vara e o ancoră valoroasă pentru momentele noastre dificile, spune psihoterapeuta Domnica Petrovai. Când ne e greu, ne amintim cum ne simțeam pe plajă, sau pe munte, sau unde ne-a fost bine. E firesc să tânjim după vară, pentru că tânjim după perioadele când am fost cei mai fericiți. Vacanțele sunt despre trăitul bucuriei și al plăcerilor.

E și perioada din an cu riscul cel mai mic de depresie, mulțumită dozelor de vitamina D pe care le primim de la soare. Lumina și aerul ne fac mai fericiți și ne ajută să intrăm mai senini în sezonul rece, în care ne este mai greu emoțional. 

Petrovai anticipează că vom trăi dezamăgiri vara aceasta, că lucrurile nu vor fi așa cum ni le imaginam și cum eram obișnuiți. Dar, în loc să le jelim, ajută să folosim timpul acesta pentru a înțelege ce ne luam din vară. 

Cu ce amintire puternică am rămas din vacanța trecută?

Rememorăm cele zece muzee vizitate sau seara aia când am mâncat ceva bun și am avut o discuție interesantă?

Psihologul Georgiana Spătaru crede că vara aceasta ne va recreiona cercul de încredere. Nu ne vom duce la terase cu mese distanțate, poate nu vom avea curaj să fim din nou în aglomerație, dar ne vom aduce acasă prietenii dragi. O să ne refacem tribul și ne vom reapropia de cei cu care vibrăm la fel. 

Poate din această perioadă vom învăța să avem maturitatea emoțională de a accepta că există ani în care nu putem avea vacanță, dar avem un acoperiș, putem să punem murături, să ne jucăm cu copiii mai mult ca oricând, să epuizăm toate subiectele de discuție cu partenerul, să le fim aproape părinților.

E ușor să te lași demoralizat de constrângeri, pentru că îți îngrădesc libertatea. Dar ce înseamnă libertatea pentru noi? Înseamnă și să avem grijă de ceilalți, să-i protejăm. Așa că nu vom zbura la Roma și nu vom experimenta un festival aglomerat, pentru că am afecta alți oameni. Dar vom putea să călătorim local, să fim în grupuri mici, să trăim o simplitate pe care mulți o căutam. Să avem o vară care să prioritizeze regăsirea și conexiunea, nu bifatul de destinații și experiențe.

Tu cum crezi că o să arate vara ta?

În ultimele două luni am strâns și publicat numeroase povești de la cititorii noștri. Ne poți spune povestea verii pe care o pregătești sau alte momente trăite în izolare, pandemie sau chiar în lupta cu coronavirusul, aici.


Tuan Nini vine dintr-o țară în care este întotdeauna vară. Ilustrațiile care însoțesc acest material reprezintă scenele pe care le asociază cu verile trecute, dar și gândurile ei despre vara care urmează.


Te ajută ce ai citit? La DoR, credem că jurnalismul bun ne ajută să ne transformăm viețile. Oricât de imprevizibile par aceste vremuri, vom continua să scriem cu grijă și empatie, să căutăm soluții pentru a ne simți conectați și mai rezilienți. Împreună. Susține-ne munca.  

5 comentarii la „O vară de neuitat, dată peste cap de COVID-19

  1. Bravo! Felicitări!

  2. Mi-a venit sa rad cand am citit despre statiunile balneare vizitate in general de varstnici prin case de pensii care nu vor fi deschie ,bineinteles ca aici statul pierde si atunci au gasit cel mai bun motiv covi19 si altele care n-au nimic real si logic adevarul este ca pe linga nepriceprea i naivitatea celor care au emis aceste restricti si poporul este naiv !

  3. Buna, eu am nunta anul acesta in 16 august.. Ce credeti ca s ar putea face cu virusul asta, o sa se termine? Sau numai la anul?

  4. ????multumim !

  5. Felicitări pt acest articol. Totul este bine structurat, punctat si detaliat!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *