Restricții, răbdare și alte recomandări pentru valul 4 al pandemiei

Am întrebat mai mulți experți despre cum ne va fi viața în lunile de toamnă. Predicțiile sunt sumbre, dar deloc surprinzătoare.

După o primăvară cu recorduri (de îmbolnăviri, de decese, dar și de vaccinări), au urmat libertăți aproape necondiționate începând cu 15 mai și declarații triumfătoare ale Prim-ministrului și Președintelui în vară, cum că am fi învins pandemia. Asta deși țintele de vaccinare, asumate de același Prim-ministru, au fost glorios ratate: am avut 5 milioane de persoane vaccinate la 1 august, nu la 1 iunie, iar pragul de 10,4 milioane pentru septembrie este o glumă (e 1 septembrie și suntem la 5,2 milioane cu cel puțin o doză). Nivelul actual de vaccinare ne plasează astfel pe penultimul loc în Europa, după Bulgaria.

Fiecare doză de vaccin în plus contează pentru că valul 4 al pandemiei e deja aici – a spus-o, pentru prima dată, președintele Comitetului Național de Vaccinare (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, săptămâna trecută. Ce trăim acum este „o pandemie a nevaccinaților”, o spun toți experții, pentru că ei sunt cei care ajung la spital și tot ei sunt cei care permit noi mutații ale virusului. 

Varianta delta, dominantă la nivel global în acest moment, este mult mai contagioasă – o persoană infectată cu varianta originală a virusului, din Wuhan, infecta 2-3 persoane. Acum, cineva infectat cu delta poate îmbolnăvi 5-9 persoane, iar timpul necesar expunerii e mult mai mic decât cele 15 minute fără mască, estimate pentru variantele anterioare. În plus, și persoanele vaccinate pot contracta varianta delta și o pot transmite, chiar dacă riscul lor de spitalizare și deces e de 25 de ori mai mic decât al unei persoane nevaccinate.  

Și, da, asta înseamnă că fiecare dintre noi e posibil să contracteze virusul la un moment dat. Important e să ne găsească vaccinați, ca riscul nostru de îmbolnăvire gravă să fie cât mai mic, spitalele să rămână libere pentru cei care au mai mare nevoie de ele, iar el, virusul, să nu mai poată produce mutații la nesfârșit.

Am întrebat mai mulți experți ce înseamnă și ce va aduce acest val 4: pe profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheș, care din primele zile ale pandemiei, petrece două-trei ore pe zi citind și explicând ultimele informații despre virus, pe Facebook; pe medicul și statisticianul Octavian Jurma, care analizează zilnic evoluția cazurilor și se uită la indicatori despre care altfel nu aflăm la televizor (cum ar fi numărul de persoane aflate în izolare sau carantină, declarate la DSP, un predictor pentru evoluția din spitale) și pe Gindrovel Dumitra, președintele Grupului de Vaccinologie din Societatea de Medicina Familiei, și medic de familie în comuna Sadova, din Dolj. 

Cum vor arăta toamna și iarna care vin?

  • „România are ingredientele unei furtuni perfecte pentru lunile care urmează”, spune Răzvan Cherecheș, „cu diferența că numărul de decese va crește, pentru că tulpina e mai contagioasă: o populație analfabetă din perspectiva sănătății (se vede, cel mai simplu, din refuzul față de educația sexuală în școli), o populație care nu are încredere în autorități, nici generic, nici în acest guvern; un Guvern care e preocupat mai degrabă de alegerile din propriile partide, decât de sănătatea populație; un Institut de Sănătate Publică (INSP) populat de personaje politice, care nu își face treaba, nu e activ și competent; un Minister al Sănătății care e submisiv față de Primul-ministru și un CNCAV, care, deși a făcut o treabă logistică impecabilă, pe comunicare face o treabă foarte proastă”. 
  • „La toate astea se adaugă realitatea noii tulpini”, adaugă Cherecheș. „Dacă primăvara trecută era posibil ca într-o familie să ai doi membri infectați și un al treilea negativ, acum nu mai e posibil. În plus, va începe să se transmită în rural, unde ai populație cu comorbidități, vârste avansate, rată mică de vaccinare și reticență să apeleze la medic (merg când nu mai pot).” 
  • „Mă îngrijorează că deschidem școala pe val”, spune statisticianul Octavian Jurma, „în septembrie 2020 și în primăvară am deschis-o pe un platou), și asta ne va da puțin timp să reacționăm. În plus, toți indicatorii pe care îi urmăresc eu arată că debutul e mai agresiv decât până acum: numărul de cazuri se dublează la mai puțin de 14 zile; în valul 4 vom avea un număr de infectări similar cu valul 3 și se va plafona la 5.000 de cazuri/zi” (n.r.: de la publicarea acestui articol, medicul Octavian Jurma a revizuit predicțiile și se așteaptă la 20.000 de cazuri pe zi la jumătatea lui octombrie).  
  • „Valul 4 o să lovească foarte puternic în rural, unde percepția riscului și gradul de vaccinare sunt mai mici”, spune și Gindrovel Dumitra. Acum, doar 1,3 dintre cele 5,1 milioane de persoane vaccinate cu schemă completă locuiesc la sat. Medicul Dumitra s-a confruntat cu situații în fața cărora s-a simțit dezarmat: chiar și pacienți care au făcut COVID i-au spus că „vaccinul e mai rău ca boala”; persoane care muncesc cu ziua preferă să plătească echivalentul a două-trei zile de muncă pentru un test COVID necesar la internarea în spital, decât să facă vaccinul, pentru că „le e frică și vor să moară pe perna lor”; oamenii acceptă mult mai ușor fatalitatea și ideea morții, „dacă așa o fi să fie”, decât necunoscutul științei și al vaccinului. Unii pacienți i-au spus și că pastorul de la biserica lor i-a pus să promită că nu se vor vaccina, altfel nu mai ajung în rai.

Ce urmează la noi va fi diferit de ce se întâmplă în restul lumii?

  • „Ar trebui să ne uităm la și să ne comparăm cu țări cu un nivel similar de vaccinare și rată mare de infectare, ca Rusia sau Indonezia, nu cu Israel sau Marea Britanie”, spune Jurma. „Acolo, deși au creșteri de îmbolnăviri, numărul de spitalizări și de internări la ATI e foarte mic, pentru că 63% din populație, în special cea vulnerabilă, este vaccinată. La noi, cele din urmă cresc proporțional cu numărul de cazuri, nu se produce această decuplare, ci se dublează tot la două săptămâni.” În Rusia, pe de altă parte, cu 24,8% populație vaccinată, valul 4 are un număr similar de infectări ca cel anterior, dar a produs cu aproape 50% mai multe decese, spune Jurma.  
  • Ar trebui să facem 50.000 de teste PCR/zi în programul național (adică în baza definiției de caz și a protocolului medical), ca să avem o imagine completă, or acum facem puțin peste 5.000/zi (n.r. la 1 octombrie, această valoare crescuse la 10.000/zi). „E un război asumat împotriva testelor”, spune Jurma, „o limită peste care nu se trece. Guvernanții preferau să distrugă coaliția de guvernare, decât să introducă testele în criteriile epidemiologice”, adaugă el, referindu-se la scandalul din primăvară dintre Ministerul Sănătății și premier, în urma căruia secretarul de stat Andreea Moldovan și ministrul Vlad Voiculescu au fost demiși. „Avantajul este: dacă eu nu testez, pot să spun că județul meu e verde și asta facem acum.” 

Sunt necesare iar restricții?

  • „Da, aceleași de anul trecut”, spune Cherecheș. „Plus reintroducerea măștii la exterior, pentru că numai așa te poți asigura că oamenii o poartă și în interior – afară te simți vulnerabil, poate să apară o mașină de poliție să-ți dea amendă. Plus restricții de circulație noaptea, dar nu este necesar un lockdown.”
  • În plus, rata de incidență nu ar mai trebui să fie singurul criteriu pentru impunerea restricțiilor sau carantinare, ci ar trebui să combinăm rata de incidență cu numărul de internări la ATI și de decese. „De exemplu, când 75% sau 90% din capacitatea la ATI într-un județ e ocupată, restricții, rapid. Dar noi avem strategii de reacție, nu de pregătire.”

Ce se întâmplă cu vaccinarea?

  • Stă pe loc și nici specialiștii independenți nu se pun de acord dacă stimulentele (tichete de masă de 100 de lei) și tombolele, care tocmai au fost aprobate, sunt utile. Cherecheș spune că sunt și că ar fi trebuit aplicate de mult și adaptate diferitelor categorii de public (un tractor pe săptămână sau o pereche de boi ar fi impulsionat vaccinarea în rural, crede el). 
  • Tot el e de părere că trebuie crescută rata de vaccinare cu metode pozitive, nu negative. Nu ai cum să-i sperii pe oameni că vine lupul, cât timp ei nu-l văd (relaxare totală, cazuri puține, declarații că „am învins pandemia”). „Până și amărâta de campanie cu micii a convins, unii sunt on the fence și un mic impuls face diferența.”
  • „Discuția asta ar fi fost benefică în primăvară”, crede Octavian Jurma, „când nu ai fi creat sentimentul că oamenii din disperare fac asta. Stimulentele trebuiau anunțate de pe azi pe mâine, nu e mai ieftin să îi lași să ajungă în spitale”. 
  • Pe de altă parte, medicul de familie Gindrovel Dumitra, expert în vaccinologie, spune că stimulentele sunt periculoase și creează precedent: vrei ca oamenii să se vaccineze pentru că înțeleg beneficiul pentru sănătate, nu pentru recompensă (chiar a avut doi pacienți care i-au spus că așteaptă să se introducă cupoanele; ei sunt patru în casă, deci ar lua 400 de lei). Medicul spune că de-a lungul timpului au fost discuții la minister despre beneficii pentru vaccinarea copiilor, dar au fost respinse. 
  • Toți trei sunt de părere că, odată cu cazurile, va crește și gradul de vaccinare, pentru că oamenii vor resimți pericolul, doar că ai nevoie de 5-6 săptămâni de la prima doză ca să dezvolți imunitate. Ori, în timpul ăsta, unii oameni cu prima doză vor face infecția, unii chiar vor muri, ceea ce va alimenta scepticismul. 
  • În plus, Răzvan Cherecheș insistă asupra unor oportunități ratate: ar fi trebuit lucrat cu primarii, pentru că sunt un factor de influență în rural, și cu cultele religioase. „Pe primari îi aduni la partid, că ei acolo răspund. Vreți să vă fie comunitatea deschisă la toamnă? Convingeți oamenii să se vaccineze.” Cooptarea Bisericii Ortodoxe și a cultelor religioase ar fi trebuit făcută încă de anul trecut, dar comportamentul „a fost unul schizofren”: acum îi închidem, acum le cerem ajutorul; ar fi putut exista întâlniri religioase chiar și în condiții de incidență mare, cu un protocol clar.    

Viața de zi cu zi depinde de cum negociem riscul personal și de cum decidem, ca societate, care e obiectivul. 

  • Trebuie să decidem ce vrem, la nivel de țară, în acest moment destul de confuz, în care avem vaccinul, dar vaccinarea stagnează: un obiectiv zero cazuri (ca Noua Zeelandă sau Hong Kong)? Un nivel gestionabil de restricții și de oameni în spital, astfel încât sistemul sanitar să nu intre în colaps? Zero restricții, astfel încât să ținem economia deschisă? Să ținem școlile deschise cu orice preț? Un nivel cât mai mare de vaccinare?
  • Pentru Octavian Jurma, întrebarea e dacă vrem să ne obosim să înfruntăm pandemia sau o lăsăm să treacă peste noi val după val, până va migra către populației mai tânără. Până când o să tot zicem: „oricum murea”? „E un prag la care trebuie să ne hotărâm, ca societate, când începe să ne pese că boala asta chiar omoară oamenii de lângă noi. La noi mortalitatea, raportat la numărul de cazuri, a crescut din noiembrie, poate singura țară din Europa.”
  • „Cu nivelul de infecțiozitate a delta, necesarul pentru imunitate de grup a crescut la peste 85%, ceea ce e imposibil de obținut”, spune Cherecheș. „Asta înseamnă că nu vom ajunge niciodată la imunitate de grup și că asta va fi viața noastră în următorii 6-7 ani, până când populația va ajunge să se adapteze și cei vulnerabili, nevaccinați, vor părăsi rezervorul de populație activă: vara relaxare și în fiecare sezon rece – restricții. Nu doar la noi, ci global.” (La începutul pandemiei, așteptările erau că „dansul” acesta va dura 2-3 ani, nu atât din cauza mutațiilor, cât a timpului necesar pentru obținerea vaccinului.)

Ți se pare important ce ai citit?

Dacă ce citești te ajută, cumpără un abonament digital. E cea mai directă formă de susținere pentru munca noastră. Om cu om, vom strânge o comunitate care nu doar va fi un garant al sustenabilității, ci și una care contribuie și ne sprijină în a răspunde nevoilor prin povești despre cum muncim, cum relaționăm cu mediul, cum putem schimba educația, cum putem construi o societate mai echitabilă, cum putem trăi mai echilibrat.

6 comentarii la Restricții, răbdare și alte recomandări pentru valul 4 al pandemiei

  1. Jurma si cu Chereches sunt doua personaje ridicole din benzile desenate. Nimic din ce au prezis nu s-a adeverit, absolut nimic. Caută publicitate, atât.

  2. Bizarul personaj numit Chereches este ori lipsit de inteligență, ori rău intentionat. Sa spui asemenea gogomanii este de noaptea minții. Masca in aer liber a fost o aberație care nu va mai revenii ca „măsură” niciodată. Sa iesi sa spui ca purtatul in aer liber al mastii creaza un gest reflex oamenilor sa o poarte si la interior cand la interior nicaieri nu poți intra fara masca, este de bezna minții. Ăștia sunt specialiștii? Vai de capul lor!

  3. Aberația cu purtatul măștii la exterior sper să nu se mai întâmple niciodată.

  4. Si marmota invelea ciocolata… Penibil, v-ati ales cu un unfollower.

  5. Articolul ăsta e un pamflet.
    Scrieți mai bine articole despre rata de analfabetism sanitar, și despre lipsa de regim sănătos de viață al românilor.
    Vaccinul este tv dinner pentru toți cei care își distrug corpul în restul timpului, și iau antibiotice pentru cea mai minoră răceală. Aici e problema defapt dragilor.
    Trăim pandemia prostiei, manipulării și inculturii, nu a nevaccinaților.
    Durează de mai bine de 60 de ani.
    Acum hai, înapoi la program.

  6. Un singur lucru cer: sa nu se mai inchida scolile, ca ne nenorocesc copiii! Scolile primare sa ramana deschise, iar elevii mai mari vaccinati sa aiba posibilitatea sa mearga la scoala fizic!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *